Drepturile tale Ce se judecă la Curtea de Apel?

Curțile de Apel  sunt instanțe de judecată de grad superior în sistemul judiciar din România, având, în primul rând, competența de a exercita controlul judiciar asupra hotărârilor pronunțate de tribunale și judecătorii din circumscripția lor teritorială. În prezent, la nivel național funcționează 15 curți de apel cu competență în materie civilă, penală și administrativă, precum și Curtea Militară de Apel.

Curțile de Apel  au, în principal, rolul de a verifica legalitatea și temeinicia hotărârilor pronunțate de instanțele inferioare, atât în materie civilă, cât și în materie penală. Însă, este important de menționat că aceeași instanță judecătorească poate exercita competența judiciară în mai multe grade de jurisdicție. Astfel, curtea de apel poate soluționa cauze atât în primă instanță, cât și în căile de atac prevăzute de lege, scrie Legal Badger.

În ceea ce privește sfera dreptului civil, potrivit art. 96 pct. 1 C.proc civ, Curțile de Apel  judecă în primă instanță cererile formulate în materie de contencios administrativ și fiscal, în conformitate cu dispozițiile legii speciale incidente. Astfel, în exercitarea atribuțiilor jurisdicționale, aceste instanțe sunt competente să analizeze legalitatea actelor administrative, să soluționeze litigiile fiscale și să judece orice alte cereri, care le sunt expres atribuite prin legislația specială, respectiv prin Legea nr. 554/2004 contenciosului administrativ.

Conform pct. 2 al articolului antemenționat, în exercitarea atribuțiilor ce le revin în calitate de instanțe de control judiciar, Curțile de Apel  soluționează apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță. Această competență presupune o reexaminare atât a aspectelor de fapt, cât și a celor de drept.

Curțile de Apel  soluționează recursurile în cazurile expres prevăzute de lege, în calitate de instanțe de recurs, așa cum prevede art. 96 pct. 3 C.proc civ. Astfel, acestea pot judeca recursurile împotriva hotărârilor date în apel, a celor date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.

Nu în ultimul rând, Curțile de Apel  mai judecă orice alte cereri, care în baza unor norme speciale, fie din noul Cod de procedură civilă, fie din alte acte normative sunt date în competența acestora, cu titlu de exemplu amintim:

• conflictele de competenţă între două tribunale sau între un tribunal şi o judecătorie din raza lor teritorială, ori între două judecătorii care nu sunt în circumscripţia aceluiaşi tribunal, dar care se află în raza teritorială a aceleiaşi curţi de apel;
• cererile de strămutare pentru bănuială legitimă;
• cererile prevăzute de Legea concurenţei nr. 21/1996.

De asemenea, și în materia penală, aceeași instanță de judecată poate avea competența de a soluționa cauze în diferite grade de jurisdicție, astfel încât îi sunt determinate cauzele pe care le judecă în primă instanţă, în apel, în contestaţie sau într-o altă cale de atac extraordinară.

Așadar, potrivit art. 38 alin (1) C.proc. pen, Curțile de Apel  judecă în primă instanţă, în funcție de natura infracțiunii sau de calitatea făptuitorului următoarele infracțiuni:

1. În funcție de natura infracțiunii:

• infracţiunile prevăzute de art. 394-397, 399-412 şi 438-445 C.pen, spre exemplu: trădarea, trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat, acţiuni împotriva ordinii constituţionale, genocidul, infracţiuni contra umanităţii etc.;
• infracţiunile privind securitatea naţională a României, prevăzute în legi speciale.

1. În funcție de calitatea făptuitorului, Curțile de Apel  judecă infracțiunile săvârșite de:

• judecători de la judecătorii, tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe;
• avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, controlorii financiari ai Curţii de Conturi, precum şi auditori publici externi;
• șefii cultelor religioase organizate în condiţiile legii şi de ceilalţi membri ai înaltului cler, care au cel puţin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
• magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
• membrii Curţii de Conturi, de preşedintele Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjuncţii Avocatului Poporului şi de chestori.

În calitatea lor de instanță de control judiciar, Curțile de Apel  soluționează apelurile declarate împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de judecătorii şi de tribunale, potrivit art. 38 alin (2) C.proc.pen. Pe lângă apelurile, Curțile de Apel  mai soluționează și contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în cazurile prevăzute de lege, cum ar fi de exemplu contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la tribunale.

Curțile de Apel mai au competența să soluționeze, în cazurile prevăzute de lege:

• cererile de strămutare;
• conflictele de competenţă ivite între instanţele din circumscripţia lor;
• alte cauze, care le sunt atribuite expres prin legi speciale, cu titlu de exemplu amintim procedurile din cadrul cooperării judiciare internaţionale în materie penală reglementate de Legea nr. 302/2004.

În ceea ce privește competența Curții Militare de Apel, aceasta judecă în primă instanță infracțiunile prevăzute de art. 394-397, 399-412 şi 438-445 C. pen., atunci când au fost săvârșite de militari. De asemenea, are competență să judece și infracțiunile comise de militari cu rang înalt, precum generali, mareșali și amirali. Totodată Curtea Militară de Apel judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de tribunalele militare și soluţionează conflictele de competenţă ivite între tribunalele militare din circumscripţia sa, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de acestea în cazurile prevăzute de lege.


Citește și 

„Contele” Iosipescu, care și-a cerut eutanasierea, un nou proces deschis la Curtea de Apel Constanța