Drum existent doar pe hârtie? Constănţeancă despăgubită cu peste 680.000 de lei, în urma exproprierii pentru varianta Constanţei

O constănţeancă al cărei teren a fost expropriat, în cea mai mare parte, pentru a se construi varianta de ocolire a Constanţei se judecă de aproape opt ani cu autorităţile, fiind lăsată fără drum de acces pentru proprietatea rămasă. Cazul se judecă la Bucureşti, iar acum a ajuns în faza de recurs, care este analizat de Curtea de Apel din Capitală. Pe parcursul desfăşurării procesului a ieşit la iveală că drumul de exploatare prin care constănţeanca ar fi urmat să ajungă la terenul ce i-a rămas în urma exproprierii există doar pe hârtie. În apel, Tribunalul Bucureşti a decis despăgubirea
femeii cu suma de peste 680.000 de lei.
 
Proces cu greutate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti legat de construirea variantei de ocolire a municipiului Constanţa. O femeie expropriată de o suprafaţă de 27.994 de metri pătraţi se judecă de aproape opt ani cu autorităţile, fiind lăsată fără acces pentru restul proprietăţii rămase în urma exproprierii.
Cazul a fost înregistrat iniţial pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, când Anamaria P. a dat în judecată Statul Român prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (în prezent, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA) şi asocierea de firme ce a câştigat contractul privind lucrările la varianta de ocolire. Pe parcursul desfăşurării  procesului, constănţeanca a renunţat la acţiunea îndreptată împotriva societăţilor, stabilindu-se că situaţia privind drumul de acces către proprietatea sa nu era în atribuţiile acestora.
 
Între timp, în faza de apel, care s-a judecat la Tribunalul Bucureşti, în proces figurează şi „Primarul Municipiului Constanţa Decebal Făgădău“, în calitate de petent. Până la acest moment, instanţa a obligat Statul Român prin CNAIR la plata sumei de 683.729 de lei către reclamantă, cu titlu de despăgubiri civile. Mai exact, acestea reprezintă „contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului în perioada 19.05.2009-13.05.2012“.
 

„Acces doar cu piciorul (neexistând altă posibilitate)“

 
Să o luăm însă cu începutul. Astfel, la data de 17 mai 2012, constănţeanca s-a plâns magistraţilor Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti de faptul că, în urma exproprierii în vederea construirii variantei ocolitoare a municipiului Constanţa, a rămas fără acces la terenul proprietate personală ce îi rămăsese. Mai exact, femeia a explicat că, în urma procesului de expropriere, din cei 38.200 de metri pătraţi pe care îi deţinea a rămas cu 10.206 mp, restul de 27.994 mp fiind expropriaţi. Totuşi, a susţinut reclamanta, nu poate ajunge la proprietatea rămasă întrucât nu există niciun drum de acces.
 
Mai exact, după cum se arată în hotărârea instanţei de apel, citată pe Jurindex, potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară, „ca efect al exproprierii, terenul (...) rămas în proprietatea reclamantei (...) se învecinează la nord cu monumentul istoric «Valu lui Traian», rămânând fără acces“. Astfel, expertul a arătat că accesul pe terenul respectiv, în vederea efectuării expertizei, s-a făcut „ׅdoar cu piciorul (neexistând altă posibilitate)“. Astfel, concluziile expertului au fost că „terenul rămas în proprietatea reclamantei după expropriere nu are niciun acces, fiind cu totul izolat, şi având caracterul unui loc înfundat şi nici nu i se poate crea acces“.
 
Foarte interesant, prin răspunsul la obiecţiunile aduse expertizei, acelaşi expert a argumentată că „nu există DE 851 (n.r. - drumul de exploatare) între terenul reclamantei şi monumentul istoric Valul lui Traian şi nici în teren nu există acest drum“. Totodată, expertul a mai argumentat că „dacă s-ar dori să se edifice acest drum, ar fi necesar să se ocupe tot din terenul reclamantei pentru că nu se poate distruge monumentul istoric Valul lui Traian şi nici muta iar acest drum nu se învecinează în niciun punct cu suprafaţa de teren rămasă în proprietatea reclamantei după expropriere şi nu se învecina nici înainte de expropriere“.
 
Legat de drumul de exploatare menţionat de expert, este de spus că, potrivit documentelor depuse la dosarul cauzei şi expertizelor efectuate în teren în cadrul desfăşurării acestui proces, s-a stabilit că acesta nu există în realitate. Iar aceasta, în contextul în care drumul de exploatare fusese propus ca soluţie pentru accesul la terenul rămas reclamantei în urma exproprierii.

 

Drumul de exploatare există „doar virtual“

 
Astfel, deşi acţiunea constănţencei fusese respinsă iniţial de Judecătoria Sectorului 1, în urma judecării apelului, lucrurile s-au schimbat total. Astfel, magistraţii Tribunalului Bucureşti au ajuns la concluzia că „în cauză a fost dovedită existenţa faptei ilicite a intimatului-pârât (n.r. CNADNR – CNAIR SA), constând în necrearea căii de acces“, se arată în decizia instanţei, citată pe Jurindex şi încărcată pe site-ul www.rolii.ro.
 
Totodată, potrivit sursei citate, se arată legat de calea de acces că „nu poate fi realizată deoarece intimatul-pârât (n.r. CNADNR – CNAIR SA) nu şi-a îndeplinit obligaţia de a amenaja acest drum de acces (...), iar drumul de exploatare indicat de dânsa există doar virtual în documentaţia cadastrală invocată de CNAIR şi nu în realitate, nefiind identificat în teren de către experţii judiciari topografi desemnaţi în cauză în expertizele efectuate în primă instanţă şi în apel“.
 
În acest context, instanţa a stabilit că „a fost dovedită existenţa prejudiciului (...), reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului pe această perioadă  care este scos practic din circuitul civil neputând fi exploatat şi nici închiriat, după cum rezultă din raportul de expertiză tehnică judiciară evaluatorie“.
 
Astfel, potrivit minutei Tribunalului Bucureşti, s-a decis ca Statul Român prin CNAIR SA să achite constănţencei suma de 683.729 de lei, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului în perioada 19.05.2009-13.05.2012. În plus, autorităţile au fost obligate să achite şi sumele de 11.460 de lei, cheltuieli de judecată în primă instanţă şi, respectiv, 5.770 de lei, cheltuieli de judecată în apel.
 

Hotărârea a fost luată la data de 11 decembrie 2018, însă a fost atacată în recurs de către CNAIR SA, iar procesul încă se judecă, la Curtea de Apel Bucureşti. Următoarea înfăţişare a fost fixată la data de 28 februarie.
 
Citeşte şi:
 
Imagini de la eveniment Lucrările pentru construcţia variantei de ocolire a municipiului Constanţa, în desfăşurare (galerie foto)