Editorial Când e cool să murim pentru o justiţie curată

Zile la rând, magistraţii constănţeni au ieşit în stradă, pentru a protesta împotriva neregulilor din justiţie, aşa cum le văd ei, din interior. Fac abstracţie de propriile mele convingeri şi păreri legate de justeţea legilor din justiţie, căci nu ele fac obiectul acestui editorial. Ce vreau să spun este altceva, după cum veţi vedea.
 
De la bun început, am crezut că ieşirea aceasta în stradă a magistraţilor constănţeni va fi doar începutul. Am crezut că mii de cetăţeni, oameni simpli sau cu funcţii, ce se arată revoltaţi pe platformele de socializare de schimbările propuse în justiţie, li se vor alătura, în sfârşit având şansa să iasă de după tastatură şi să îşi susţină convingerile. Ei bine, crunt m-am înşelat. La protestele magistraţilor, adică ale unor oameni din domeniu, care ştiu, au habar de ce protestează, au habar de ce ies în stradă, nu a venit nimeni, niciuna dintre persoanele vocale de pe reţele de socializare.
 
Nimeni nu şi-a mai pus vreun hashtag cu #sustinprocesulmagistratilor, nimeni nu şi-a mai dat check-in la protest, nimeni nu şi-a mai făcut selfie cu pancarta cu lozini, nimeni nu şi-a mai schimbat poza de profil. Şocant, nu-i aşa, să se întâmple astfel, în contextul în care zilnic, pe platformele de socializare găsim pe cineva care se dă de ceasul morţii (cu hashtag, fireşte) de soarta justiţiei de la noi din ţară, de corupţia ce sufocă sistemul, de ...orice, până la urmă.
 
Şi, totuşi, când au fost protestele pe OUG-urile din justiţie în toată ţara, era „cool“ să susţii o justiţie curată, era „cool“ să te erijezi în garantul justiţiei într-un stat de drept pe cale să fie devorat de şacalii corupţi din sistemul politic. Aveai şi hashtag, selfie cu pancartă şi poză de profil actualizată. Dar când ies nişte oameni din sistem (repet, nişte oameni care înţeleg de ce protestează) şi arată prin gestul lor că nu e bine aşa, nu se mai revoltă nimeni altcineva. Îi lăsăm să se agite singuri.
 
Păi, cum aşa? Simplu: protestul magistraţilor nu era cool. Nu era la modă (moda virtuală, se înţelege). Ei nu au creat un eveniment pe reţelele de socializare, unde să se arate oamenii interesaţi, un eveniment pe care să îl distribuie şi alţii, eventual să ne apară în cronologie că mergem la evenimentul „murim pentru o justiţie curată“ (sau cum s-ar fi numit el), să ne dea prietenii „like“ şi inimioară.
 
Magistraţii nu ne-au dat şansa să ne lăfăim în curaj virtual, afişat de după tastatură, la protestul lor. Nu ne-au lăsat să facem un spectacol din asta, nu aveam unde să ne dăm check-in, să ne vadă prietenii şi să se minuneze (admirativ, se înţelege) de noi. Nu ne-au permis să transformăm protestele lor în evenimentul nostru personal, al fiecăruia. Şi, pentru toate aceste motive, şi pe noi ne-a durut în ...cot de protestul lor. Să se ducă singuri la proteste, dacă nu ştiu să facă un eveniment social din asta!