Elena Marinela Negulici, fost director economic al CNE Cernavodă, proces contra Statului Român, după achitarea definitivă într-un dosar DNA Constanța!

• Dosarul fiind nou înregistrat pe rolul instanței, urmează ca acesta să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată, pentru a se stabili data primei înfățișări în cauză.

Statul Român este chemat, din nou, în justiție, pentru repararea prejudiciilor cauzate de erori judiciare legate de ancheta DNA vizând foști directori ai CNE Cernavodă!
 
După acțiunile demarate în civil de Ionel Bucur, fost director general al centralei, și de Mădălina Olteanu, fost director economic al CNE, Elena Marinela Negulici a deschis un proces similar, la Tribunalul Constanța, după achitarea definitivă.
 
Fost director economic al CNE, Elena Marinela Negulici, achitată definitiv la rândul său în urma anchetei DNA Constanța, s-a adresat Tribunalului într-o acțiune civilă, dosarul fiind înregistrat pe rolul Secției I Civile a instanței.
 
Dosarul are indicativul 2875/118/2024, obiectul fiind o cerere de „reparare prejudicii erori judiciare“.
 
Părți în cauză sunt Elena Marinela Negulici, în calitate de reclamant și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de pârât.
 
Dosarul fiind nou înregistrat pe rolul instanței, urmează ca acesta să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată, pentru a se stabili data primei înfățișări în cauză.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, la mijlocul lunii martie 2024, Curtea de Apel Constanța a respins contestația în anulare formulată de procurorii DNA Constanța împotriva deciziei instanței de achitare pronunțată în dosarul penal vizând mai mulți foști șefi ai CNE Cernavodă.
 
Hotărârea definitivă de achitare fusese pronunțată în luna octombrie 2023, când Curtea de Apel a modificat temeiul soluției inițiale de achitare a suspecților din cel prevăzut de articolul 16 litera b) din Codul de procedură penală - „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege“ – în cel prevăzut de articolul 16 litera a) din Cpp – „fapta nu există“.

 
În rechizitoriul prin care fosta conducere CNE fusese deferită instanței, procurorii DNA arătaseră că „în perioada decembrie 2007 - mai 2014, inculpaţii Bucur Ionel, Negulici Elena-Marinela, Olteanu Mădălina, Encică Ionel, Nicola Laurenţiu-Theodor, în calitate de persoane cu funcţii de conducere din cadrul Societăţii Naţionale Nuclearelectrica (SNN) şi al sucursalei CNE Cernavodă, prin acţiuni sau inacţiuni concertate, au îndeplinit în mod defectuos sau nu au îndeplinit acte ce ţin de atribuţiile de serviciu, în mai multe rânduri, în legătură cu atribuirea unui acord-cadru, având ca obiect servicii specifice de protecţie fizică şi monitorizare pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă“.
 
Conform DNA, „acţiunile sau inacţiunile acestora au fost coordonate în vederea acordării, în mod preferenţial, a serviciilor menţionate către o societate controlată de inculpatul Dărămuş Victor, prin eludarea legislaţiei în domeniul atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a legislaţiei speciale în domeniul încheierii şi derulării contractelor ce necesită autorizaţii speciale din partea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), având în vedere că prin respectivul contract se gestionau informaţii clasificate“.
 
„De precizat este faptul că societatea respectivă nu întrunea condiţiile necesare pentru negocierea şi derularea acordului-cadru şi a contractelor subsecvente, în lipsa autorizaţiei de securitate industrială şi a certificatului de securitate industrială emis de ORNISS“, au mai spus procurorii DNA Constanța cu aceeași ocazie.
 
Conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 

Rechizitoriul DNA Constanța însă a fost infirmat prin soluția definitivă de achitare pronunțată de judecătorii constănțeni.
 
În ce privește dosarele civile deschise de foștii membri ai conducerii CNE Cernavodă, deciziile pe care le va lua în cauză Tribunalul Constanța vor putea fi ulterior atacate la Curtea de Apel.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Pastilă amară pentru DNA Constanța! Este vizat dosarul foștilor șefi ai Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă