„Fabrica de diplome false“ Zeci de constănțeni, trimiși în judecată pentru luare și dare de mită. Dosarul se va rejudeca

 

• Certificatele de pregătire profesională au fost eliberate atât pentru meserii cu risc mai redus de producere de accidente, dar și pentru meserii cu un risc ridicat, cum ar fi electrician sau lucrător în domeniul gazelor, spun anchetatorii.
• Măsurile dispuse în cauză reprezintă o etapă a procesului penal, conform Codului de procedură penală, și nu înfrâng în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție de care beneficiază persoanele supuse cercetărilor.
   

Curtea de Apel Constanța a decis azi, 15 martie 2023, rejudecarea dosarului în care aproximativ 40 de persoane au fost trimise în judecată (în 2017) sub aspectul săvârşirii unui număr total de 120 infracţiuni, cauza fiind denumită generic „Fabrica de diplome false“.
 
Decizia de azi este definitivă și a fost luată în baza art. 423 alin. (1) Cod procedură penală, rap. la art. 6 din C.E.D.O.    
 
Amintim că în 2017 procurorii din Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța a dispus trimiterea în judecată a unui număr total de 36 de inculpați, pentru săvârșirea unui număr total de 120 infracțiuni de luare de mită, instigare la luare de mită, dare de mită, instigare la dare de mită, trafic de influență, fals intelectual, instigare la fals intelectual și complicitate la fals intelectual.
 
 
În concret, s-a reținut că inculpații B.V. și fiica acestuia, B.C., administrau o societate comercială, care era autorizată, în condițiile legii, să organizeze cursuri de pregătire profesională în meseria de tehnician electromecanic.
 
În sarcina inculpatului B.V. s-a reținut săvârșirea a 35 de infracțiuni, iar în sarcina inculpatei B.C. s-a reținut săvârșirea a 14 infracțiuni.
 
Conform procurorilor, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, cei doi inculpați au eliberat certificate de pregătire profesională în diverse specializări pentru care Centrul de Pregătire Profesională era autorizat să organizeze cursuri, dar și pentru specializări pentru care nu mai era autorizat sa nu fusese vreodată autorizat (tehnician electromecanic, tehnician instalator pentru construcții, tehnician în construcții și lucrări publice, ospătar, chelner, tehnician pentru mecanică pentru întreținere și reparații, lucrător la gaze, electrician etc.), care atestau, în mod nereal, că persoanele înscrise pe certificatele eliberate au participat la cursuri de pregătire teoretică și practică pe o perioadă de 620 ore, că au susținut examen de absolvire și, totodată, erau antedatate cu unul sau mai mulți ani vechime.

 
În schimbul certificatelor eliberate, cei doi inculpați au solicitat și au primit diverse sume de bani, între 650 și 1500 lei per certificat.
 
Ceilalți 34 de inculpați trimiși în judecată sunt persoane care au cumpărat astfel de certificate sau intermediari care au facilitat obținerea lor.
 
Unii dintre destinatarii certificatelor le-au și utilizat, depunându-le la locurile de muncă sau chiar la alte instituții ale statului, în vederea producerii de efecte juridice, cu scopul obținerii de foloase patrimoniale necuvenite.
 
Unele dintre certificate au ajuns și la persoane care le-au utilizat în afara țării.
 

De menționat că pe parcursul urmăririi penale s-a constatat că Centrul de Pregătire Profesională a eliberat certificate de pregătire profesională inclusiv pentru numitul P.V., trimis în judecată în dosarul intitulat generic „Restaurant Beirut” din municipiul Constanța, restaurant distrus prin incendiere în cursul anului 2014, pentru săvârșirea de infracțiuni în legătură cu lucrările efectuate la restaurant, în virtutea calificării sale.
 
Certificatele de pregătire profesională au fost eliberate atât pentru meserii cu risc mai redus de producere de accidente, dar și pentru meserii cu un risc ridicat, cum ar fi electrician sau lucrător în domeniul gazelor.
 
Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea sau trimiterea în judecată reprezintă etape şi măsuri în cadrul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot în nicio situaţie să înfrângă prezumţia constituţională de nevinovăţie de care se bucură oricare justiţiabil.
 
Primele condamnări
 
Dosarul a fost trimis spre soluționare Tribunalului Constanța, care au schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor prin actul de sesizare a instanței pentru un inculpat din 13 infracţiuni de luare de mită într-o singură infracţiune de luare de mită, în formă continuată și din 22 de infracţiuni de fals intelectual într-o singură infracţiune de fals intelectual.
 
În cazul unui alt inculpat, magistrații au schimbat încadrarea juridică a faptelor din 12 infracţiuni de fals intelectual într-o singură infracţiune de fals intelectual.
 
Ulterior, Tribunalul Constanța a decis condamnarea administratorului societății, B.V., la doi ani și trei luni de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită în formă continuată și fals intelectual în formă continuată.
 
 
Fiica inculpatului fost achitată.
 
Pe lângă soluțiile de condamnare, toate fiind cu suspendare, Tribunalul Constanța a dispus față de alți nouă inculpați renunțarea la aplicarea pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual.
 
Totuși, celor nouă, Tribunalul Constanța le-a aplicat inculpaților câte un avertisment și le-a atras atenția dacă în termen de doi ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei se descoperă că săvârşise anterior rămânerii definitive a hotărârii o altă infracţiune, pentru care i s-a stabilit o pedeapsă, chiar după expirarea acestui termen, renunţarea la aplicarea pedepsei se anulează şi se stabileşte pedeapsa pentru infracţiunea care a atras iniţial renunţarea la aplicarea pedepsei, aplicându-se apoi, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.
 
Tot Tribunalul Constanța a hotărât defiinţarea mai multor înscrisuri constând în certificate de calificare profesională emis pe numele a 30 de persoane.
 
Decizia Tribunalului Constanța a fost contestată la Curtea de Apel Constanța, instanță care azi, 15 martie 2023, a decis rejudecarea dosarului.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.