Fost revoluționar stabilit colaborator al Securității, potrivit CNSAS, la judecată cu Președintele României, la Constanța!

• Cazul a ajuns la Curtea de Apel Constanța după ce a fost declinat de judecătorii de la Curtea de Apel București.
• În proces se cere anularea Decretului Președintelui României nr. 638/20.05.2021, „ca neîntemeiat, nemotivat și nelegal“.
• Constănțeanului Dumitru Gurgui, „Luptător remarcat prin fapte deosebite“, titlu ce îi fusese conferită prin Decretul 1168/15.12.2004, i-a fost retras acest titlu, constatându-se că acesta ar fi fost colaborator al Securității.
• Se mai arată în hotărârea Curții de Apel București că „reclamantul (nr., CNSAS) a susținut că, așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/I/1945 din 13.08.2008, pârâtul G_____ D______ a fost recrutat în calitate de colaborator la data de 22.05.1981, având numele conspirativ «O___», pentru completarea «rețelei informative din punctul vulnerabil C.E.T. 7 Noiembrie Reșița», iar furnizarea de informații organelor de securitate s-a desfășurat pe o perioadă îndelungată, respectiv între anii 1981 – 1988, fiind recompensată în bani“.
• Dumitru Gurgui cere acum, la Curtea de Apel Constanța, anularea decretului prin care i-a fost retras titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989.

 
Președintele României, prin Administrația Prezidențială, a fost chemat în judecată, la Curtea de Apel Constanța, de către un constănțean nemulțumit de decretul prin care i s-a retras titlul de Luptător  pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989!
 
Cazul a ajuns la Curtea de Apel Constanța după ce a fost declinat de judecătorii de la Curtea de Apel București.
 
Concret, în proces se cere anularea Decretului Președintelui României nr. 638/20.05.2021, „ca neîntemeiat, nemotivat și nelegal“.
 
Potrivit datelor oficiale, articolul unic al Decretului nr. 638/20.05.2021 prevede că „se retrage titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 persoanelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul decret“.
 
Printre aceste persoane se regăsește și constănțeanul Dumitru Gurgui, „Luptător remarcat prin fapte deosebite“, titlu ce îi fusese conferită prin Decretul 1168/15.12.2004.
 
Retragerea titlului s-a făcut, potrivit decretului din 2021, având la bază inclusiv Art. 8 din Legea nr. 341 din 12 iulie 2004 recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977.
 
Acest articol prevede faptul că „de prevederile prezentei legi nu beneficiază persoanele care sunt dovedite a fi fost implicate în activitățile fostei securități ca poliție politică, au dezinformat sau au folosit mijloace de informare în masă în scop de diversiune ori au acționat, sub orice formă, împotriva Revoluției Române din Decembrie 1989, au emis ordine și dispoziții în favoarea menținerii structurilor fostului partid comunist și pentru apărarea dictatorului“.
 

În acest contect, Dumitru Gurgui figurează acum drept reclamant în dosarul 1481/2/2022 al Curții de Apel Constanța, în care pârât este Președintele României – prin Administrația Prezidențială și care are ca obiect „anulare act administrativ cu caracter normativ Decret nr. 638/20.05.2021“.
 
Curtea de Apel Constanța urmează să stabilească data primei înfățișări în cauză, în urma repartizării aleatorii a dosarului unui complet de judecată.
 
În Raportul pe 2014 al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Dumitru Gurgui este menționat drept „Colaborator“, în urma litigiului câștigat irevocabil de CNSAS în 2014, în dosarul 1890/2/2009.

 „Furnizarea de informații, recompensată în bani“
 
În dosarul 1890/2/2009, Curtea de Apel Buucrești hotărâse următoarele, în primă instanță, prin Decizia 1508/2013: „Admite acțiunea. Constată calitatea de colaborator în privința pârâtului“.

 
În Hotărârea 1508/2013, document citat pe www.rolii.ro , se arată că prin cererea de chemare în judecată, CNSAS a solicitat instanței „constatarea calității de colaborator al Securității în privința pârâtului Gurgui Dumitru“.
 
Se mai arată în hotărârea Curții de Apel București că „reclamantul (nr., CNSAS) a susținut că, așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/I/1945 din 13.08.2008, pârâtul G_____ D______ a fost recrutat în calitate de colaborator la data de 22.05.1981, având numele conspirativ «O___», pentru completarea «rețelei informative din punctul vulnerabil C.E.T. 7 Noiembrie Reșița», iar furnizarea de informații organelor de securitate s-a desfășurat pe o perioadă îndelungată, respectiv între anii 1981 – 1988, fiind recompensată în bani“.
 
„Recompensele pecuniare și aprecierile ofițerilor care l-au avut în legătură demonstrează că pârâtul și-a îndeplinit sarcinile informative trasate“, au mai susținut în proces reprezentanții CNSAS.
 
În replică, Dumitru Gurgui, în proces, „a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, în ansamblu, în raport de mai multe dispoziții din Constituția României“.
 
„Dosar care privește o altă persoană“
 
„Prin întâmpinarea depusă, pârâtul (nr., Dumitru Gurgui) indică, în esență, faptul că notele informative care i se atribuie au fost scoase dintr-un dosar care privește o altă persoană, fiind semnate sub pseudonimul O___, astfel încât autenticitatea acestora este îndoielnică; că angajamentul invocat nu îi aparține, scrisul din cuprinsul acestuia fiind diferit de cel din cuprinsul notelor informative, după cum semnătura O___ este și ea semnată în mod diferit de la notă la notă; nu a primit niciodată bani sau alte bunuri de la vreun ofițer de securitate și la dosar nu există nici un fel de astfel document; chiar dacă s-ar reține că ar fi dat respectivele note, nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru a se constata calitatea sa de colaborator“, potrivit documentului citat.
 
După deliberări, judecătorii Curții de Apel București au admis solicitarea CNSAS, astfel cum arătasem anterior.
 
„Apărare înlăturată de Raportul de expertiză criminalistică“
 
În motivarea acestei decizii, judecătorii au arătat: „cum singurele apărări pe care și le-a însușit pârâtul au fost cele referitoare la neapartenența notelor informative și angajamentului depuse de reclamant în susținerea acțiunii, apărare înlăturată de concluziile Raportului de expertiză criminalistică nr. 80 din data de 11 martie 2013, întocmit de către Laboratorul interjudețean de expertize criminalistice București, Curtea apreciază că apărările pârâtului, formulate prin întâmpinare, au fost înlăturate în totalitate“.
 
Au mai spus judecătorii în proces că „Legea nr. 187/1999 nu a prevăzut doar posibilitatea cetățenilor de a avea acces la dosarele persoanelor alese de populație sau numite de către autorități, ci și posibilitatea accesului la dosarele altor categorii de persoane care ocupă poziții sau desfășoară activități cu un impact semnificativ pentru viața societății și care trebuie deci să beneficieze de încrederea opiniei publice. Pentru toate aceste categorii de persoane, legea a prevăzut necesitatea deconspirării relațiilor cu fosta securitate tocmai pentru a evita ca încrederea opiniei publice în entitățile pe care aceste persoane le reprezintă să fie afectată de acuzații nedovedite referitoare la colaborarea cu organele regimului totalitar. S-a considerat deci că cetățenii României au dreptul să cunoască trecutul celor care reprezintă structuri ce joacă un rol important în societatea civilă românească“.
 
„OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității a preluat rațiunea actului normativ inițial: prin art. 3 lit. a-z se consacră dreptul la informare cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul  ordonanței de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă  demnitățile sau funcțiile enumerate“, se mai arată în hotărârea Curții de Apel București.
 
„Dispozițiile nu instituie premisele unei răspunderi morale și juridice colective, fără existența unei fapte infamante și fără vinovăție, ci reflectă doar o materializare a dreptului la informare al cetățenilor cu privire la persoanele care ocupă funcții sau demnități publice, dacă și în ce măsură aceștia au suprimat sau îngrădit, prin acțiunile lor, drepturi și libertăți fundamentale ale omului, evaluare care se face de instanța de judecată in concreto, în raport de situația particulară a fiecăruia, prin evaluarea propriilor lor acțiuni“, potrivit instanței.
 
„Fiind, prin urmare, întrunită ipoteza normei legale cuprinsă în art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, instanța – în temeiul art. 11 din același act normativ – va admite prezenta acțiune și va constata calitatea pârâtului de colaborator al Securității“, au mai spus judecătorii.
 
În prezent, Dumitru Gurgui s-a adresat Curții de Apel Constanța pentru a anula decretul prezidențial prin care i-a fost retras titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989.
 
Oricare va fi decizia Curții de Apel Constanța, aceasta va putea fi atacată de părțile nemulțumite la Înalta Curte de Casație și Justiție.
 
Sursa motivare: www.rolii.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Mii de elevi și minori recrutați, ca surse, de fosta Securitate. CNSAS cere o anchetă pe baza actelor doveditoare (document)