Fostul edil Traian Dragomir, la judecată cu Primăria Ciocîrlia. Ce au spus judecătorii

• Fostul primar al localității constănțene Ciocîrlia a fost chemat în instanță de către instituția pe care a condus-o
• Traian Dragomir este acuzat de către UAT Ciocîrlia că o parte din cheltuielile efectuate de către instituția publică în perioada 2019-2020 au fost nelegale

 
Pe 5 noiembrie, pe rolul Curții de Apel Constanța au fost înregistrate apelurile în dosarul deschis de către Primarul comunei Ciocîrlia și a Primăriei comunei Ciocârlia împotriva lui Traian Dragomir, fost primar al localității constănțene.
 
Atât Primăria Ciocârlia, cât și fostul edil Traian Dragomir au depus apel în dosarul judecat pe rolul Tribunalului Constanța, unde a fost admisă parțial cererea UAT-ului. Este vorba de dosarul 2120/118/2021, unde obiect este „acțiune în răspundere patrimonială”.
 
Mai exact, conform rolii.ro, prin cererea înregistrată la data de 17.03.2021, reclamanții, în contradictoriu cu pârâtul Traian Dragomir au solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 64.140,49 lei ca urmare a prejudicierii bugetului UAT Ciocârlia, cu cheltuieli de judecată. În motivare, s-a arătat că pârâtul a deținut calitatea de primar al Comunei Ciocârlia din iunie 2008, conform Hotărârii de validare nr. 1410/30.06.2004, ulterior reales, exercitând funcția de primar până în luna octombrie 2020; s-a mai arătat că, după preluarea atribuțiilor de primar de către Șerbu Ioan, în calitate de ordonator principal de credite, a constatat că o parte din cheltuielile efectuate de către instituția publică în perioada 2019-2020 au fost nelegale, plata acestora fiind nelegală, fiind achiziționate bunuri ce nu aveau legătură cu activitatea autorității publice; s-a mai arătat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, fapta ilicită constă în nesocotirea normelor juridice referitoare la atribuțiile ordonatorului principal de credite, vinovăția fiind cel puțin sub forma neglijenței, angajând cheltuieli fără justificare.
 
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii; în motivare, a arătat că, a avut calitatea de primar în perioada 2004 – septembrie 2020, iar achizițiile efectuate au fost în conformitate cu reglementările în materie, cât și cu necesitățile instituției; s-a mai arătat că plățile trebuiau să fie anterior vizate de persoana responsabilă de controlul financiar preventiv, respectiv contabilul instituției, operațiunea de angajare și ordonanțare a cheltuielilor nu a fost efectuată de ordonatorul de credite cu refuzul motivat al persoanei desemnate cu acordarea vizei de control financiar preventiv, produsele au fost achiziționate în interesul și în derularea activității acestei instituții.
 
Traian Dragomir, în calitatea sa de primar, ca reprezentant al UAT Ciocârlia a achiziționat bunurile pentru care au fost emise 9 facturi fiscale: XXXX/30.12.2019 (16.779 lei -motorină), XXXX/22.05.2020 (10.739,75 lei – motorină), XXXX/01.04.2020 (6500,22 lei – îngrășământ Fertilland azot), XXXX/11.06.2020 (1.964,18 lei floarea soarelui sy Neostar ), XXXX/26.06.2020 (558,08 lei – erbicid Boom efekt), 3071/06.04.2020 (10.856,37 lei – erbicid), 0182/04.08.2020 (1.648,73 lei – erbicid Topsin, Champ), XXXX/25.05.2020 (3.187,23 lei – erbicid Nasa Glypho, Mospilan), XXXX/24.04.2020 (11.906,93 lei – floarea soarelui, porumb, erbicid Mospilan, Zebra).
 

Ce a decis instanța

Din textul de lege rezultă că pentru a exista răspunderea patrimonială este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții:
a) calitatea de salariat a persoanei care a produs prejudiciul. In cauza aceasta condiție este îndeplinită așa cum am arătat mai sus, raportul juridic dintre părți fiind asimilat unui raport de muncă, primarul avînd astfel aceleași obligații ca un salariat față de unitatea administrativ teritorială pe care o reprezintă.


b) fapta ilicita a salariatului să fie săvîrșită în legătură cu munca sa. Fapta ilicită este orice faptă prin care, încălcîndu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținînd unei persoane.
 
În cauză, se constată că achiziționarea de Fertilland azot (folosit la culturi precum cereale, floarea-soarelui, sorg, sfeclă de zahăr, cartofi, rapiţă, porumb, pomi fructiferi, arbuști fructiferi, căpșuni, viţă de vie, ţelină, spanac, mazăre, varză, conopidă, pepiniere), Floarea soarelui sy Neostar (hibrid de floarea soarelui), Topsin (fungicid cu actiune de contact si sistemica pentru fainare, putregai, fuzarioza), Zebra (cu spectru de acțiune pentru culturile de cartofi, cereale paioase, conopida, broccoli, varză, rapiță, viță de vie) sunt săvârșite de pârât în calitatea de ordonator principal de credite și sunt prejudiciabile pentru reclamanți, neputându-se aprecia că au fost achizițioante în interesul instituției, precum produse ca motorină, Boom efekt (produs pentru protecția plantelor folosit pentru controlul buruienilor în miriști, căi ferate și zone neagricole, erbicidul Nasa (ce combate un spectru larg de buruieni anuale si perene).
 
Conform art. 14 alin. 2 din Legea nr. 273/2006, „(2)Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi speciale și în legile bugetare anuale”, iar conform art. 24 alin. 1 „(1)Controlul financiar preventiv propriu și auditul public intern se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice locale și/sau patrimoniul public și privat și sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.”
 
Conform art. 5 alin 1 din OG nr. 119/1999, „Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public.”

c) prejudiciul este acea modificare a patrimoniului care se realizează atât prin diminuarea activului, urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, sau prin creșterea pasivului. Pentru ca salariatul să răspundă patrimonial, prejudiciul trebuie sa îndeplinească următoarele condiții: sa fie real, salariatul nefiind ținut să răspundă pentru valori pierdute din patrimoniul angajatorului din alte cauze; sa fie cert, atât în ceea ce privește existenta cât și evaluarea sa; să fie cauzat direct.


În cauză, prejudiciul suferit de către reclamanți este dovedit prin înscrisurile depuse la dosar, respectiv din facturile nr.: XXXX/01.04.2020 (6500,22 lei), XXXX/11.06.2020 (1.964,18 lei), 0182/04.08.2020 (1.648,73 lei), XXXX/24.04.2020 (11.906,93 lei ), în cuantum total de 22.020,06 lei.

d) raportul de cauzalitate între fapta ilicita și prejudiciul cauzat. Răspunderea patrimonială presupune un rezultat dăunător care să se concretizeze într-o pagubă cu valoare economică generată de salariat din vina sa și în legătură cu munca lui.
În speță, prin acțiunile sale, pârâtul a produs reclamantului prejudiciul arătat.

e) vinovatia. Aceasta constituie elementul subiectiv al răspunderii, care consta în atitudinea psihică a persoanei față de fapta sa și consecințele ei păgubitoare.

Instanța apreciază că pârâtul se face vinovat de faptele sale întrucât acesta era cel care trebuia să verifice legalitatea tuturor actelor pe care le emitea.

Pârâtul nu contestă că a achiziționat bunurile respective, ci a invocat că au fost folosite numai interesul instituției, aspect ce nu poate fi reținut decât în ceea ce privește motorina și anumite erbicide precum Boom efekt și erbicidul Nasa.

Aspectul invocat de către pârât referitor la existența vizelor compartimentelor de specialitate, nu poate fi reținută ca și cauză exoneratoare de răspundere delictuală.

Instanța va avea în vedere că, în cazul răspunderii civile delictuale, care stă la baza răspunderii patrimoniale a salariatului, forma de vinovăție cerută de lege este cea sub forma celei mai ușare culpe - culpa levissima.

Pentru cele expuse, apreciind că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii patrimoniale prevăzute de art 254 din Codul muncii, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtul să plătească reclamanților suma de 22.020,06 lei reprezentând contravaloare prejudiciu, conform facturilor nr. XXXX/01.04.2020, _XXXX/11.06.2020, 0182/04.08.2020, XXXX/24.04.2020.
Raportat la dispozițiile art. 453 din Codul de procedură civilă, constată că nu se solicită cheltuieli de judecată de către reclamanți.
De asemenea, se constată manifestarea de voință a pârâtului, prin reprezentant convențional, de la ultimul termen de judecată, în sensul solicitării cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze pe cale separată.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și

Primăria Ciocârlia, demersuri pentru înființarea distribuției de gaze în localitate


Primarul Traian Dragomir despre investițiile din comuna Ciocârlia de Sus