Fostul șef al uneia dintre cele mai importante instituţii din Constanţa a luat cu executare în primă instanță. Judecătorii și-au motivat decizia

• Boris Parpală a fost condamnat pentru efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată.
• Fostul inspector din CJC a fost achitat pentru folosirea influenţei de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată.
• Procurorii DNA spun că 22 de primării din Constanța au încheiat cu Fatum Consulting SRL contracte de prestări ale unor servicii inutile şi nesolicitate de acestea.

Tribunalul Constanţa a motivat decizia privind condamnarea lui Boris Parpală, fost inspector în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi director al Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Constanţa!


Mihaela Vlăsceanu, judecător al Tribunalului Constanţa, magistrat investit cu soluționarea cauzei, a decis, pe data de 21 ianuarie a acestui an, condamnarea lui Boris Parpală la cinci ani şi trei luni de închisoare cu executare. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa atât de către procurorii Anticorupţie, cât şi de Boris Parpală. Oricare va fi decizia Curţii de Apel, aceasta va fi definitivă.


Pe scurt, în rechizitoriul întocmit, procurorii DNA arată că, „în perioada 21 decembrie 2010 - 1 august 2014, inculpatul Parpală Boris, ca urmare a influenţei şi autorităţii conferite de funcţiile pe care le-a deţinut în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Judeţului Constanţa, în baza unor oferte realizate de acesta, a determinat reprezentanţii a 22 de primării de pe raza judeţului să încheie cu SC Fatum Consulting SRL, firmă pe care o administra, contracte de prestări ale unor servicii inutile şi nesolicitate de acestea (elaborarea strategiei de dezvoltare locală a comunei, consultanţă în elaborarea documentaţiei de finanţare a unor proiecte etc.)“.
 

Primarii spun nu au dorit să aibă relații proaste cu CJC

În motivarea hotărârii cu numărul 43/2020, Tribunalul Constanța a arătat, printre altele, că mai mulți martori (primari ai localităților și angajați ai primăriilor) audiați în cauză au declarat în mod expres că au semnat contractele cu firma respectivă „deoarece aceasta era reprezentată de către inculpat și nu au dorit să aibă relații proaste cu Direcția pentru Agricultură a județului Constanța și Consiliul Județean“.


„Pe de altă parte“, se mai arată în motivare, „martorii au declarat că știau despre inculpat că este șeful direcției, ori că lucra sau lucrase la Consiliul Județean și că era membru al partidului de la guvernare și un apropiat al Președintelui Consiliului Județean Constanța și că inițiativa încheierii contractelor a aparținut fără excepție inculpatului care s-a deplasat personal la sediul primăriilor din județ pentru a încheia contractele“.



„Infracțiunea prevăzută de art.13 din Legea nr.78/200 o constituie fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în c_ unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Contrar opiniei apărării, inculpatul are calitate de subiect activ al infracțiunii, având o funcție de conducere – director executiv - în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial - Direcția pentru Agricultură a județului Constanța. De asemenea, contrar opiniei apărării care a susținut că foloasele obținute de inculpat nu pot fi considerate necuvenite întrucât strategiile de dezvoltare au fost întocmite și livrate primăriilor din județ, instanța reține că foloasele obținute de către inculpat sunt „necuvenite „ în înțelesul art.13 d__ Legea nr.78/2000 tocmai pentru faptul că provin din activități interziase de lege pentru inculpatul- funcționar public. Însă în cauză se impune pronunțarea soluției de achitare a inculpatului sub aspectul infracțiunii prev. de art.13“.
 

„Notorietatea funcției“

Instanța a mai subliniat că, simpla existență a funcției și, totodată, a unei influențe date de prerogativele acesteia, cât și obținerea unor foloase necuvenite nu sunt suficiente pentru a fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, întrucât existența unei influențe sau autorități nu poate fi echivalată cu folosirea, cu direcționarea influenței sau autorității în vederea obținerii unui scop, fiind așadar necesară pentru existența laturii obiective a infracțiunii „exhibarea unor elemente faptice”.


Ori dovedirea exercitării acțiunii de folosire a influenței inculpatului în determinarea luării hotărârii primarilor de a accepta întocmirea strategiilor de dezvoltare rurală și încheierea contractelor (...) derivată din prezența sau calitatea persoanei despre care crede că ar putea avea influență, în lipsa unei manifestări concrete din partea celui dintâi.



În opinia instanței, cunoașterea funcțiilor deținute de inculpat în cadrul Consiliului Județean Constanța și în cadrul Direcției Agricle Constanța și informația oferită de acesta primarilor/viceprimarilor în sensul că banii se vor vira de la Consilul Județean, în lipsa oricăror alte acțiuni rezultate din materialul probator, nu constituie o manifestare a unor elemente faptice care să circumscrie latura obiectivă a infracțiunii în discuție.


„Mai mult, singura calitate care întrunește condițiile impuse de art.13 din Legea nr.78/2000 este, astfel cum s-a reținut și în actul de sesizare a instanței, cea de Director Executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Județean Constanța. Ori, din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că numai notorietatea acestei funcții iar nu alte asigurări date de inculpat acțiuni ale acestuia în legătură strictă cu această funcții au contribuit la luarea hotărârii de a accepta întocmirea strategiilor de dezvoltare rurală de către (...) și încheierea contractelor cu această societate“, potrivit motivării.

„Membru PSD, persoană care lucrează în cadrul consilului județean“

Instanța a mai reținut că din probele administrate a rezultat următorul aspect: „hotărârea de a accepta întocmirea strategiilor de dezvoltare rurală de către (...) și încheierea contractelor cu această societate a avut la bază ideea că nu este nevoie să avanseze bani pentru elaborarea acestora, idee bazată pe informația furnizată de inculpat în sensul că banii vor fi virați de către consiliul județean precum și pe cunoașterea de către aceștia a calității inculpatului de membru PSD, de persoană care lucrează în cadrul consilului județean“.


În consecință, Tribunalul a decis, în temeiul art.396 alin.1,5 C.p.p. în ref. la art.16 alin.1 lit.b C.p.p., achitarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 C.p. În final, Parpală a fost condamnat pentru efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată.


„Retrageri de bani“


Revenind la acuzațiile DNA, procurorii susțin că în temeiul contractelor încheiat cu primăriile din județ, „inculpatul a emis facturi şi a contactat apoi reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale, cărora le-a solicitat plata sumelor facturate, iar după ce, în contul SC Fatum Consulting SRL, au fost virate fondurile respective, s-au făcut plăţi către diverşi furnizori şi retrageri de bani“.

În actul de sesizare a instanţei se arată că, „în perioada de 1 ianuarie 2012 - 3 aprilie 2015, inculpatul Parpală Boris, în calitate de administrator de drept şi ulterior de fapt al SC Fatum Consulting SRL, a înregistrat în contabilitatea acesteia operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale, diminuând astfel baza impozabilă, cu efectul prejudicierii bugetului de stat cu suma de 445.831 de lei, reprezentând impozit pe profit şi taxă pe valoare adăugată“.

„În cursul anului 2013, inculpatul, împreună cu SC Fatum Consulting SRL, a investit o parte din sumele obţinute ca urmare a contractelor încheiate cu cele 22 de unităţi administrativ-teritoriale, menţionate mai sus, pentru concesionarea unui teren în judeţul Constanţa, înfiinţarea unei livezi şi edificarea unei construcţii pe terenul respectiv, ascunzând astfel originea ilicită a sumelor respective. La data de 6 februarie 2014, inculpatul Parpală Boris a transmis în mod fictiv părţile sociale deţinute în cadrul SC Fatum Consulting SRL către o persoană, deşi ulterior a continuat să beneficieze de activitatea societăţii şi a continuat să efectueze operaţiuni comerciale în numele acesteia, cu scopul îngreunării urmăririi penale“, au conchis procurorii.


Sursa motivare: rolii.ro



Citește și

Zeci de primării din Constanţa ar fi beneficiat de servicii inutile:
Procurorii Anticorupţie nu sunt mulţumiţi de condamnarea lui Boris Parpală (document)


Scurt pe doi!:
Cum s-a ales Radu Mazăre cu şase ani şi şase luni de închisoare cu executare. A „bifat“ şi o achitare


Iată decizia judecătorilor:
Nicuşor Constantinescu a cerut să fie eliberat