Fragmente din hotărârea care a ridicat barierele în Peninsula Constanța. Despre dreptul de proprietate şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi

Judecătorii Tribunalului Constanța, în completul CA9 al Secției de contencios administrativ și fiscal, prezidat de magistratul Iulia Laura Opariuc Dan, președintele secției, au motivat hotărârea prin care a fost suspendat, în primă instanță, Regulamentul de acces în Zona Peninsulară a Constanței.

Este vorba despre Hotărârea nr. 2253/2021, pronunțată în dosarul 8549/118/2021.

În motivarea hotărârii, judecătorii au arătat, printre altele, că reprezentanții Consiliului Local Constanța au precizat în proces că „Regulamentul nu este emis ca o șicană la adresa reclamanților, cum afirmă aceștia“. De asemenea, reprezentanții CLC au mai precizat despre Zona Peninsulară că este „o zonă care nu mai suportă și nu mai permite circulația în condiții neîngrădite, Peninsula fiind prevăzută ca zonă preponderent pietonală cam din tot timpul, iar de 14 ani fiind demarate proiectele oficiale pentru transformarea sa în acest sens“.

Judecătorii au vorbit despre faptul că «la o simplă „pipăire” a cauzei, se poate observa că argumentele anterior expuse creează o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ - fiscal a cărui suspendare se solicită, întrucât temeinicia lor (cel puţin aparentă) poate fi „pipăita” de judecătorul investit cu soluţionarea cererii de suspendare exclusiv pe baza documentaţiei care a stat la baza emiterii actului administrativ, fără a se intra în analiza fondului cererii şi fără a face necesară administrarea de probaţiune suplimentară, alta decât documentaţia ce a stat la baza emiterii actului in discuţie».


Totodată, a mai stabilit instanţa, „deși Legea nu limitează dreptul de stabilire a sediului și de desfășurare a activităților  în Zona Peninsulară, Regulamentul, prin restricționarea accesului în zonă, în mod nelegal și abuziv, restrânge desfășurarea activităților, prin faptul că nu se poate exercita în mod absolut și perpetuu dreptul de proprietate sau de folosință asupra spațiilor cu destinație de lacas de cult in cazul reclamanţilor“.


Au mai spus judecătorii că „din modul de redactare a articolului menționat rezultă că pentru vehicule care deservesc la îngrijirea/asistența persoanelor cu dizabilități se va cere un permis de acces pentru fiecare intrare, ceea ce limitează drastic drepturile persoanelor cu dizabilități. Acest lucru este valabil atât pentru situația în care vehiculul care deservește persoana cu dizabilități este al unei persoane din Zona Peninsulară, cât și pentru situația în care vehiculul în cauză este în afara Zonei Peninsulare (pentru că la intrarea în Zona Peninsulară este nevoie de permis de acces).


Foarte important, potrivit instanţei, „în plus modul de redactare a articolului prin care se subliniază că persoanele cu dizabilități sunt doar cele încadrate într-un grad de handicap discriminează suplimentar persoanele care nu au dovada scriptică a înscrierii într-un grad de handicap, existând persoane care pot avea, temporar,  o mobilitate redusă, printr-o afectare medicală și să aibă nevoie să intre sau să iasă din Zona Peninsulară cu ajutorul altei persoane care deține un vehicul. Cum persoana care are mobilitatea redusă nu poate face dovada încadrării într-un grad de handicap, nu i se va emite un permis de acces în Zona Peninsulară pentru vehiculul care ar trebui să îl transporte unde are nevoie în afara Zonei Peninsulare, fiind discriminată față de orice altă persoană aflată în situație similară care poate să acceseze un transport cu autovehiculul fără să aibă nevoie de o aprobări birocratice pentru acest lucru“.


Hotărârea Tribunalului Constanţa poate fi atacată în recurs în termen de cinci zile de la comunicare.

Zilele trecute, reprezentanţii Consiliului Local Constanţa au solicitat urgentarea redactării motivării hotărârii, pentru a putea declara recursul.

Mai multe detalii în ediţia de mâine a ZIUA de Constanţa.


PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.