Graff Pink Estate SRL, rejudecare cu Primarul Constanței pentru un teren din Dosarul Retrocedărilor! „Este admisibilă acțiunea reclamantei“ (MOTIVARE)

• Graff Pink Estate SRL este deținută și administrată de cetățenii turci Keleș Hicabi și Vural Haci.
• Terenul în cauză are o suprafață de 8.644,94 mp, având categoria curți construcții și este situat pe bulevardul Mamaia nr. 345.

Dosarul în care Graff Pink Estate SRL se judecă pentru un teren de peste 8.600 de metri pătrați, din Mamaia, cu Primarul Municipiului Constanța, pentru ștergerea mențiunilor despre Dosarul Retrocedărilor cuprinse în Certificatul de urbanism, a ajuns, din nou, la Tribunal.
 
Cazul are indicativul 635/118/2023* și a fost trimis înapoi la Tribunal, pentru rejudecare, de către magistrații Curții de Apel, care au ajuns la concluzia că „este admisibilă acțiunea reclamantei“, dar că dosarul nu fusese analizat pe fond de către judecătorii primei instanțe.
 
Acum, cazul a fost reînregistrat pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului, urmând ca dosarul să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată, pentru a se stabili data primei înfățișări în rejudecare.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în proces reprezentanții companiei private au cerut înlăturarea din Certificatul de urbanism a mențiunilor „terenul a fost dobândit inițial prin Dispoziția de primar nr. 835 din data de 18.04.2003, care a fost desființată în parte prin Decizia penală nr. 32/2019 pronunțată de ÎCCJ în dosarul penal nr. 6536/2/2008 (nr., Dosarul Retrocedărilor); asupra bunului imobil a fost instituit sechestrul asigurător de către Tribunalul Constanța conform încheierii nr. .../02.04.2021“.
 
Terenul în cauză are o suprafață de 8.644,94 mp, având categoria curți construcții și este situat pe bulevardul Mamaia nr. 345.
 
În proces, s-a cerut emiterea unui nou certificat de urbanism, fără mențiunile vizând Dosarul Retrocedărilor.
 
Iniția, cererea afaceriștilor a fost respinsă de Tribunalul Constanța, dar Curtea de Apel a trimis dosarul înapoi, pentru a fi rejudecat.
 
În motivarea deciziei de rejudecare (Hotărârea 906/2023), Curtea de Apel a arătat, printre altele, că „în dezacord cu instanța de fond care a apreciat că este inadmisibilă acțiunea dedusă judecății, Curtea reține că aceasta este admisibilă“.

 
Judecătorii au explicat că „este admisibilă acțiunea reclamantei (nr., Graff Pink Estate) prin care aceasta solicită ca mențiunile arătate anterior să fie înlăturate din certificatul de urbanism. Din moment ce aceasta era la momentul formulării cererii de chemare în judecată proprietara imobilului cu privire la care a fost emis certificatul de urbanism nu prezintă relevanță faptul că solicitarea de emitere a certificatului de urbanism a fost efectuată de altă persoană decât reclamanta“
 
„Referitor la reținerea de către instanța de fond a aspectului că reclamanta nu a dovedit un interes legitim pentru exercitarea acțiunii în contencios, respectiv nu a făcut dovada faptului că în lipsa anulării certificatului de urbanism este împiedicată să vândă sau să dispună de dreptul de proprietate asupra terenului, Curtea reține că din moment ce reclamanta este proprietara terenului cu privire la care a fost emis certificatul de urbanism și consideră că mențiunile arătate mai sus au fost inserate cu încălcarea dispozițiilor legale și că nu corespund realității, aceasta justifică un interes legitim în formularea acțiunii“, a precizat instanța de recurs.
 
„Prin inserarea mențiunilor arătate se creează suspiciunea că titlul de proprietate al reclamantului ar putea fi anulat ulterior, aspect ce poate îngrădi dreptul de dispoziție al reclamantei asupra terenului“, conform Curții de Apel.
 
„Pentru toate aceste motive, instanța reține că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea ca inadmisibilă, reclamanta justificând un interes legitim şi direct în cererea dedusă judecăţii, motiv pentru care instanța va admite recursul formulat și, raportat la prevederile art. 498 alin.2 Cod procedură civilă, având în vedere că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, va casa hotărârea atacată prin care acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă și va  trimite cauza spre rejudecare pe fond, urmând ca instanța să verifice dacă sunt întemeiate sau nu criticile reclamantei privind inserarea nelegală a mențiunilor sus arătate în cuprinsul certificatului de urbanism nr. 89/20.01.2022“, potrivit Curții de Apel.
 

În proces, decizia pe care o va lua Tribunalul Constanța în urma rejudecării va putea fi atacată în recurs, la Curtea de Apel.
 
Despre Graff Pink Estate SRL
 
Potrivit termene.ro, platformă consultată pe 16 ianuarie 2024, Graff Pink Estate SRL a fost înființată în anul 2017, are sediul social în Constanța, pe strada Ion Luca Caragiale, nr. 60 și se ocupă de lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.
 
Firma este deținută de cetățenii turci Keleș Hicabi și Vural Haci, ambii fiind și administratori.
 
Numele lui Keleș Hicabi se regăsește și în HKL Real Property Development SRL, Nova Property Development SRL și Celine Property Development SRL, toate din Constanța, iar cel al lui Vural Haci se regăsește și în Black Sea Estate SRL și Country Estate SRL, ambele din Constanța.
 
În 2022, Graff Pink Estate SRL a declarat 39 de angajați, profit peste 2,39 de milioane de lei și cifra de afaceri peste 25,32 de milioane de lei.
 
Pentru documentarea acestui articol s-au folosit informații și de pe platforma termene.ro.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Primăria Constanța, victorie uriașă la Tribunalul București! Sunt vizați mii de metri pătrați din Dosarul Retrocedărilor. Primăria primește peste 360.000 de lei cheltuieli de judecată (MINUTA)