Iată de ce nu a fost luată nicio măsură preventivă! Cine este procurorul care instrumentează dosarul Decebal Făgădău - Radu Mazăre

 
Atât Decebal Făgădău, cât şi Radu Ştefan Mazăre au calitatea de suspecţi în acest dosar, iar faţă de ei nu a fost dispusă nicio măsură preventivă.
 
Şi asta pentru că, afirmă surse judiciare, Constantin Conortos, procurorul de caz, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, a considerat că nu se impunea luarea acestei măsuri. Mai mult decât atât, aceleaşi surse judiciare susţin că presupusa faptă de care sunt acuzaţi actualul şi fostul primar al municipiului Constanţa este veche, iar suspiciunea este pentru abuzul în serviciu, infracţiune despre care se tot vorbeşte că va suferi modificări ce nu pot fi prevăzute.
 
Constantin Conortos este absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii şi a promovat examenul de capacitate organizat în perioada 6 august - 13 decembrie 2010. Conortos a fost numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa prin decret prezidenţial semnat pe data de 2 februarie 2011. Aproape de jumătatea lunii martie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât promovarea efectivă a procurorului la Parchetul Tribunalului Constanţa, de unde a plecat la DNA.
 
Revenind la dosarul DNA, din ordonanţa întocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia: „Pe plaja din staţiunea Mamaia, judeţul Constanţa, în zona centrală a staţiunii, a fost construit, cu nerespectarea dispoziţiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinaţie cazare şi alimentaţie publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizaţii de construire emise în anul 2009 de Primăria Municipiului Constanţa“.
 
„În acelaşi an, primarul municipiului Constanţa şi societatea constructoare au fost acţionaţi în judecată de o societate comercială care deţinea o construcţie în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizaţiei de construire. În motivare, societatea reclamantă susţinea, printre altele, că autorizaţia a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii, reclamantei fiindu-i vătămat dreptul de proprietate. Prin decizia civilă definitivă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în anul 2012, autorizaţia de construire emisă de Primăria Municipiului Constanţa a fost desfiinţată“, conform DNA.
 
„Suspiciunea comiterii infracţiunii de abuz în serviciu de către persoanele menţionate are în vedere că Decebal Făgădău, în exercitarea atribuţiilor de viceprimar al municipiului Constanţa, Constantin Nicoleta şi Dinescu Fulvia au semnat autorizaţia de construire din data de 3.09.2013, iar primul a şi emis-o, cu încălcarea dispoziţiilor legale (inclusiv art. 16 alin. 1 din OUG 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere). Autorizaţia a fost semnată şi emisă în condiţiile în care la data emiterii celei de-a doua autorizaţii, 3.09.2013, construcţia era deja edificată în proporţie de 95%, cu nesocotirea drepturilor de servitute privind distanţa dintre construcţiile învecinate şi servitute de vedere, fiind ridicată în zona benzii litorale a Mării Negre, în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Aceste aspecte au fost constatate printr-o decizie civilă irevocabilă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în anul 2012“, se mai arată într-o informare a DNA.
 
De asemenea, procurorii mai arată că „suspiciunea comiterii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu de către persoanele menţionate are în vedere că, la data de 2.07.2013, Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar, şi Tănase Luiza Elena, în calitate de arhitect-şef al Primăriei Municipiului Constanţa, au semnat, cu încălcarea prevederilor legale, certificatul de urbanism în favoarea societăţii care a ridicat imobilul în regim P+5E-6E de pe plajă, fără ca în cuprinsul acestui document să se facă vreo menţiune cu privire la tipul de imobil, construcţie sau teren ori categoria terenului pe care urmează să se edifice construcţia, respectiv teren ocupat, teren liber sau teren aparent liber. În certificat s-a menţionat, în mod nereal, că nu există zone protejate, drepturi de servitute sau interdicţii de construire, astfel cum se reţinuse în mod irevocabil decizia civilă a Curţii de Apel Constanţa, din 2012. Certificatul de urbanism nu a fost redactat în baza cererii şi a documentaţiei complete depuse, în concordanţă cu situaţia reală din teren la data solicitării. Certificatul de urbanism respectiv, emis cu încălcarea prevederilor legale, era un înscris absolut necesar eliberării autorizaţiei de construire din anul 2013, în favoarea firmei care a construit imobilul de lux de pe plajă“.
 

Potrivit surselor noastre, societatea constructoare ar fi SC RHC City Crown SRL, cu sediul în municipiul Constanţa, staţiunea Mamaia, zona Riviera. Asta în timp ce societatea comercială care deţinea o construcţie în imediata vecinătate a noului imobil şi care a cerut anularea autorizaţiei de construire este Perla Majestic SA. Autorizaţie anulată în primă instanţă. 

Ce s-a consemnat în motivare 

Pe data de 2 iunie 2016, Tribunalul Constanţa a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Perla Majestic SA în contradictoriu cu pârâta SC RHC City Crown SRL şi pârâtul primarul municipiului Constanţa. Pe cale de consecinţă, instanţa a dispus anularea Autorizaţiei de construire nr. 1510/2013 emisă de Primăria Municipiului Constanţa.
 
De menţionat că, tot în prezenta cauză, Nicoleta Constantin, la data presupuselor fapte şefă a Serviciului Autorizaţii în Construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, şi Fulvia Antonela Dinescu, fost director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, sunt bănuite de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, faptă asimilată infracţiunilor de corupţie. Asta în timp ce Luiza Elena Tănase, la data presupuselor fapte arhitect-şef al Primăriei Municipiului Constanţa, este suspectată de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.
 
Citeşte şi: 
 
Procurorii Bodu, Zlate, Conortos şi Stanciu dau azi interviuri pentru DNA Constanţa
 
Iată cine sunt, de unde vin şi ce averi au!

Patru procurori vor să intre definitiv în „armata“ Anticorupţiei din Constanţa (documente)
 
Cine sunt judecătorii şi procurorii din Dobrogea care au semnat pentru retragerea proiectului de modificare a „Legilor Justiţiei“. Lista completă