Iată pentru ce a fost trimis în judecată şeful Corpului de Control din Primăria Constanța (rechizitoriu)

ZIUA de Constanţa prezintă rechizitoriul întocmit de Andrei Bodean, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, prin intermediul căruia s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Ionuț Corneliu Pripiși, bănuit de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri şi de favorizarea făptuitorului.  

În concret, Ionuț Corneliu Pripiși este suspectat că, în calitate de șef al Corpului de Control al Primăriei municipiului Constanța, a reținut fără nici un temei legal o sesizare întocmită de subordonații săi, cu privire la comiterea unei infracțiuni la regimul disciplinei în construcții, destinată Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța. În același context, după obținerea autorizației de construcție de către persoana vizată de sesizarea menționată mai sus, în scopul împiedicării tragerii la răspundere penală a acesteia, inculpatul a distrus documentul respectiv

Detaliat, DNA arată în rechizitoriu că „la data de 04.11.2015, martorii (.....) şi (.....), funcţionari în cadrul Direcţiei Poliţiei Locale din Primăria mun.Constanţa au efectuat o acţiune de control la un teren, proprietate privată, situat în mun.Constanţa, str.(.....) nr.13, zona (.....), parcela A(.....)/7/2, unde au constatat că se efectuau lucrări de construcţii fără autorizaţie de construire, necesară conform art.3 din Legea nr.50/1991, constând în realizare de săpătură, realizare foraj, armare şi turnare a 18 piloţi în interiorul excavaţiei, în vederea construirii unui imobil D+P+2et“.

„Controlul a fost efectuat cu participarea martorei (.....), mandatara suspectului (.....), proprietarul imobilului în construcţie, care a prezentat funcţionarilor primăriei următoarele documente: certificat de urbanism nr.(.....)/14.05.2015, emis de Primăria mun.Constanţa ca urmare a cererii formulate de (.....) la data de 10.11.2014, procură specială autentificată sub nr.(.....)/26.08.2015 la BNP (.....), aviz cultură nr.(.....)19.10.2015 emis în vederea eliberării autorizaţiei de construire şi procesul verbal de trasare nr.(.....)23.10.2015. Cu ocazia controlului a fost întocmită nota de constatare nr. (.....)/04.11.2015, semnată de martorii (.....) şi (.....) (vol.2, fila 77). În cuprinsul acesteia s-a consemnat că cei doi funcționari au constatat ”executarea de lucrări de construcții fără autorizație de construire necesară conform art.3 din Legea nr.50/1991, constând în realizare săpătură S=27mx14m, h=1,7 m, realizare foraj, armare și turnare a 18 piloți în interiorul excavației în vederea construirii imobil D+P+1et+2et”“, conform actului de sesizare al instanţei.

În continuare, procurorii Anticorupţie mai susţin că „în cuprinsul notei de constatare s-a arătat că martora (.....), mandatara suspectului (.....), a prezentat certificatul de urbanism nr.(….)/14.05.20015, emis de Primăria mun. Constanța, procura specială nr. (….) /26.08.2015, autentificată la BNP (….), avizul Direcției Județene pentru Cultură nr. (….)/19.10.2015 și procesul verbal de trasare nr. (….)/23.10.2015. Nota de constatare a fost semnată de cei doi funcționari publici și de către martora (.....), în calitate de mandatară a suspectului (.....). (.....)“.

„Cei doi au constatat că pe strada (.....) se edifica un imobil, muncitorii fiind prezenţi la faţa locului, fără însă a exista vreun panou care să anunţe tipul de lucrare, perioada pentru care a fost avizată lucrarea, datele proprietarului, ale executantului şi numărul autorizaţiei. Faţă de această situaţie, cei martorii au luat legătura cu reprezentantul proprietarului, martora (.....) care s-a recomandat ca mandatar al proprietarului imobilului, suspectul (.....). Fiindu-i solicitate documentele legale în baza cărora a iniţiat lucrările de construire, martora (.....) a declarat că nu posedă decât certificatul de urbanism, având documentaţia depusă pentru autorizare. Din certificatul de urbanism, martorul a constatat că terenul pe care se edifica imobilul era situat într-o zonă în care fusese instituit un regim de protecţie, respectiv SIT aşezare, cu cod CT – I-s-A-02554., care afecta pe toată suprafaţă cuprinsă între intersecţia b-dul (.....) cu b-dul (.....)şi malul de sud al Lacului Siutghiol“, potrivit rechizitoriului.

„Martorul a mai precizat“, susţin organele de anchetă, că „executarea de construcţii în astfel de zone, fără autorizaţie, constituia infracţiunea prevăzută art.24 din Legea 50/1991 rep“. „Tot atunci, funcţionarii Primăriei mun. Constanţa au informat-o pe martora (.....) cu privire la aceste aspecte şi au încheiat totodată nota de constatare, aducându-i la cunoştinţă şi că urma a fi sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa pentru a se efectua cercetări. În legătură cu acest control, martorul a precizat că nu s-a întâlnit niciodată cu suspectul (.....) şi nici nu a discutat cu el dar a adăugat că în timpul controlului, martora (.....) a plecat pentru circa 30 de minute iar când a revenit le-a spus celor doi funcţionari că discutase cu inculpatul Pripişi Ionuţ Corneliu care o asigurase că „va fi sancţionată cu amendă contravenţională de 1.000 lei şi asta-i tot”. Martorul a evitat să polemizeze cu martora iar după ce a revenit la birou a prezentat situaţia şefului Biroului (.....) care a afirmat că se va interesa de stadiul documentaţiei depuse pentru autorizare şi în funcţie de constatare urmau să fie luate măsurile legale“, conform celor consemnate de procurori.

„După câteva zile, (.....) a transmis martorului că vorbise cu inculpatul Pripişi Ionuţ Corneliu care decisese să acorde proprietarului terenului un termen de 2 săptămâni pentru lămurirea situaţiei deoarece acesta obţinuse unele avize de la Cultură şi ar mai fi avut nevoie doar de un aviz de circulaţie de la Primărie. Cu toate acestea, după expirarea celor două săptămâni nu a fost emisă autorizaţia de construire motiv pentru care martorul a întocmit referatul de sesizare a Parchetului. După ce a redactat pe calculatorul de serviciu, referatul constituind sesizarea Parchetului cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.24 din Legea nr.51/1990, martorul a predat înscrisul, pe bază registrului de evidenţă, la secretariatul Direcţiei pentru a ajunge la mapa directorului, pentru a fi semnată şi înaintată la parchet. În luna mai 2016, când martorul a revenit dintr-un concediu medical de 2 luni, a fost împuternicit să ocupe funcţia de Şef Serviciu Activitate Comercială. În luna iunie, inculpatul Pripişi Ionuţ Corneliu a intrat în concediu medical de o lungă durată iar martorul a fost împuternicit să ocupe funcţia de (….). În această calitate, martorul (.....) s-a interesat de stadiul referatelor de sesizare a parchetului şi, în urma discuţiilor purtate cu martorul (.....), care fusese şi el împuternicit şef birou în locul colegei (.....) care se suspendase din activitate pe termen de un an, a aflat că unele dintre referate fuseseră semnate de inculpatul Pripişi Ionuţ Corneliu înainte de a intra în concediu, însă referatul privindu-l pe suspectul (.....) nu mai fusese înaintat la parchet. Martorul a fost mirat să afle acest lucru iar martorul (.....) i-a spus că nu la mai înaintat pentru că între timp, în luna aprilie 2016, suspectul (.....) obţinuse autorizaţia de construire de la primărie“, conform actului de sesizare al instanţei.


DNA mai arată că „fapta inculpatului Pripiși Ionuț Corneliu care, începând cu luna noiembrie 2015, a reţinut o sesizare întocmită de subordonaţii săi cu privire la comiterea unei infracţiuni la regimul disciplinei în construcţii, destinată Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, pe care a păstrat-o un interval lung de timp, după care a distrus-o, întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art.275 alin.2 C.pen“.

De asemenea, fapta inculpatului Pripiși Ionuț Corneliu care, l-a ajutat pe suspectul (.....), autor al unei posibile infracţiuni la regimul disciplinei în construcţii, prevăzută de art.24 lit.c din Legea nr.50/1991, prin reţinerea şi în final distrugerea actului de sesizare a parchetului competent cu privire la infracţiunea respectivă, cu scopul împiedicării tragerii la răspundere penală a persoanei respective, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art.269 alin.1 C.pen.

Rechizitoriul cauzei poate fi citit integral accesând secţiunea Documente.