ÎCCJ Asociaţiile şi fundaţiile pot avea ca scop şi obiectiv activităţi specifice arbitrajului instituţionalizat numai dacă sunt autorizate de legiuitor (DOCUMENT)

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, luni, 17 iunie 2024, că asociaţiile şi fundaţiile pot avea ca scop şi obiectiv activităţi specifice arbitrajului instituţionalizat numai dacă sunt autorizate de legiuitor să exercite astfel de activităţi.

Instanţa supremă a admis, astfel, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a decis: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 616 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stabileşte că entităţile supuse reglementării Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pot include în statut, ca scop şi/sau ca obiectiv, organizarea de activităţi specifice arbitrajului instituţionalizat numai dacă sunt autorizate de legiuitor să exercite arbitrajul instituţionalizat”.

Decizia ÎCCJ este obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit procurorul general al României, arbitrajul instituţionalizat trebuie să ofere un cadru eficient pentru prestarea ,,serviciilor arbitrale" şi să dispună de un corp de arbitri, selectaţi pe anumite criterii.

“Importanţa arbitrajului instituţionalizat rezultă şi din împrejurarea că pe plan mondial, arbitrajul instituţional este larg folosit în litigiile comerciale internaţionale. Se recurge în rare cazuri la arbitrajul ad-hoc, se pare în litigiile în care sunt implicate companii multinaţionale, considerându-se că el asigură o mai mare confidenţialitate. Regula este arbitrajul instituţionalizat şi excepţia arbitrajul ad-hoc. De aceea, legiuitorul a înțeles să reglementeze prin lege specială opţiunea de organizare a unor arbitraje instituţionale, în contextul în care un arbitraj ad-hoc reprezintă o formă alternativă de soluţionare a litigiilor cu totul izolate. Activitatea jurisdicţională a unui organ care nu funcţionează în cadrul sistemului judecătoresc nu se prezumă, ci trebuie prevăzută de lege. Or, exercitarea unui drept de către titularul său poate avea loc doar cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor (...)", arată procurorului general al României în cererea adresată instanţei supreme privind promovarea recursului în interesul legii.

În opinia acestuia, asociaţiile şi fundaţiile înfiinţate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, indiferent dacă au dobândit sau nu statut de utilitate publică, în condiţiile prevăzute de art. 38-40 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 nu pot avea ca scop şi organizarea arbitrajului instituţionalizat.

Astfel, a solicitat instanţei supreme să răspundă „dacă, în baza prevederilor art. 616 alin. (1) din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, asociaţiile şi fundaţiile înființate în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, pot avea ca scop şi/sau ca obiectiv organizarea de activităţi specifice arbitrajului instituţionalizat?” 

Vezi sesizarea în secțiunea Documente

Citește și:
Pe surse CCR respinge sesizarea ÎCCJ în legătură cu OUG privind organizarea alegerilor