„Ieși la geam că sunt trei proaste aicea care nu găsesc“ Măriri de buze de la medicul stomatolog. Judecătorii au motivat condamnarea „Dr. Lana“, care a operat și la Constanța

• „Dr. Lana“ a fost condamnată la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată (37 de acte materiale).
• Aceasta a avut intervenții și în Constanța, potrivit instanței.
• Decizia magistraților de la Judecătoria Sectorului 2 București poate fi atacată în apel în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia.
• Potrivit legislației în vigoare, fiecare persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție.
• Conform instanței, „așadar, împrejurarea că inculpata ####### ######## este medic stomatolog cu dreptul de a practica medicina pe teritoriul Republicii Moldova nu este de natură a înlătura caracterul penal al faptei, atât timp cât aceasta a desfășurat activitatea de medic pe teritoriul României în afara cadrului legal“.

„-Ieși la geam că sunt trei proaste aicea care nu găsesc.
- Da, da, da.. mi-am dat seama că e toate trei proaste.. ok.. da` câte are programare, iubitule? Una?
- Două! Două!
-Aha.. ok!
-Da` primește-le, că-s din ###### fetele..
-Aa.. ok.. hai...“
 
Fragmentul de mai sus se regăsește în interceptările menționate în sentința de condamnare a „Dr. Lana“, cetățean al Republicii Moldova, absolventă de studii superioare în medicină, specialitatea stomatologie, care a efectuat fără drept, potrivit judecătorilor, operații estetice minim invazive inclusiv în Constanța.
 
Judecătorii au spus că suspecta nu era înregistrată în Colegiul Medicilor din România „desfășurând profesia de medic pe teritoriul României fără drept de liberă practică în condițiile legii“.
 
În aceste condiții, așa cum am arătat și în edițiile anterioare, femeia a fost condamnată la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată (37 de acte materiale). l
 
Totodată, instanța bucureșteană a încetat procesul penal față de inculpată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată – 37 de acte materiale – întrucât a intervenit împăcarea.
 

Soțul suspectei, inculpat și el în procesul penal, a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.
 
Instanța a revocat liberarea condiționată dispusă față de inculpat printr-o altă sentință penală și a adaugat la pedeapsa de 1 an închisoare, stabilită prin prezenta hotărâre, a restului rămas neexecutat de 924 de zile închisoare (aproape 2,5 ani) din pedeapsa din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiționat, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa finală de 1 an și 924 de zile închisoare (aproape 3,5 ani), în regim de detenție.
 
Anterior, se arată în sentința penală, acesta fusese condamnat de către Curtea de Apel Bacău la șapte ani de detenție, pentru trafic de persoane și trafic de minori.
 
Și față de el, judecătorii au încetat procesul penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată (37 de acte materiale), întrucât a intervenit împăcarea.
 
Decizia magistraților de la Judecătoria Sectorului 2 București poate fi atacată în apel în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia.

 
Potrivit legislației, fiecare persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție.
 
Din motivarea hotărârii de condamnare
 
În motivarea hotărârii, judecătorii au menționat, așa cum am arătat mai sus, și o parte din interceptările telefonice efectuate în cursul urmăririi penale de către procurori.
 
Totodată, pe parcursul desfășurării procesului, judecătorii au cerut și puncte de vedere ale Colegiului Medicilor din România, dat fiind că suspecta este, totuși, absolventă a unor studii în Medicină.
 
În urma răspunsurilor primite, judecătorii au arătat că „așadar, autorul intervențiilor chirurgicale estetice, precum cea de lifting de sprâncene cu fire de suspensie facială, injectare acid hialuronic și alte asemenea intervenții trebuie să fie exclusiv un medic înscris în Colegiul Medicilor din România, cu aviz de liberă practică și să aibă specialitatea cerută de lege, prin obținerea diplomei de medic în specialitatea chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă sau alte specialități medicale“.
 
„Astfel“, au spus judecătorii, „în ceea ce privește apărările inculpatei, prin apărător, în sensul că fapta nu este prevăzută de legea penală din moment ce textul de lege se referă la o profesie fără a specifica la care profesie se face referire, instanța constată că acestea nu pot fi primite din moment ce prevederile art. 348 Cod penal se completează cu dispozițiile legii speciale, în speța de față fiind vorba despre profesia de medic“.
 
Se mai arată în sentința judecătorilor că „totodată, se reține că inculpata avea cunoștință despre necesitatea recunoașterii studiilor și acordarea dreptului de a exercita profesia de medic pe teritoriul României din moment ce a făcut această solicitare către Colegiul Medicilor din #######, conduita reproșată inculpatei fiind aceea că a desfășurat activitatea de medic înainte de a obține avizele necesare“.
 
Potrivit instanței, „așadar, împrejurarea că inculpata ####### ######## este medic stomatolog cu dreptul de a practica medicina pe teritoriul Republicii Moldova nu este de natură a înlătura caracterul penal al faptei, atât timp cât aceasta a desfășurat activitatea de medic pe teritoriul României în afara cadrului legal“.
 
„De asemenea, se reține că urmarea imediată a comiterii faptei analizată în prezenta cauză constă în crearea unei stări de pericol, prin atingerea adusă relaţiilor sociale referitoare la exercitarea profesiei de medic în condițiile legii, legătura de cauzalitate dintre faptă şi urmarea produsă rezultând din însăşi săvârşirea faptei“, se mai arată în hotărârea judecătorilor.
 
„Sub aspectul laturii subiective, instanța constată că fapta reținută în sarcina inculpatei a fost săvârșită de aceasta cu vinovăție în modalitatea intenției directe, astfel cum aceasta este reglementată de dispozițiile art. 16 alin. 3 lit. a) Cod penal, întrucât inculpata a prevăzut rezultatul faptei sale, fiind pe deplin conștientă de necesitatea obținerii avizelor prevăzute de dispozițiile legale anterior menționate, aspect care rezultă din modalitatea în care aceasta efectua programările și măsurile de precauție pe care aceasta, împreună cu complicele ####### #####, le-au luat pentru a evita tragerea la răspundere penală“, conform instanței.
 
Așa cum am afirmat anterior, sentința poate fi contestată la instanța superioară.
 
Pe tot parcursul desfășurării procesului penal, toate persoanele beneficiază de prezumția de nevinovăție, potrivit legislației în vigoare.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
A operat și la Constanța!
„Dr. Lana“, condamnată pentru exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată!