„Îmbogățire fără justă cauză“ Constănțean, dat în judecată de ANRP. Povestea din sala de judecată

• Suma pe care Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților o cere înapoi se ridică la peste 200.000 de lei.
• Banii remiși de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților reprezentau despăgubiri pentru „construcție și teren în suprafață de 2.400 mp“, în baza Legii fondului funciar.
• Reprezentanții ANRP susțin că pârâtul, „deși încasase despăgubirile, a apelat la serviciile unor executori judecătorești și a încasat prin executare silită o sumă la care nu mai avea niciun drept“.
• În replică, bărbatul din Constanța dat în judecată spune, prin avocatul său, că ANRP putea formula contestație la executare, ceea ce a și făcut, la momentul respectiv, și a obținut întoarcerea sumei ce ar fi fost în plus.
• Tribunalul și Curtea de Apel Constanța au respins acțiunea ANRP ca fiind inadmisibilă însă, în martie 2021, Curtea Supremă a trimis cazul înapoi, pentru rejudecare.
• Dosarul a fost reînregistrat recent pe rolul Curții de Apel Constanța, termenul fiind stabilit pentru luna septembrie 2021.

 
Un bărbat din Constanța a fost acționat în instanță de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pe motiv că s-ar fi bucurat de o „îmbogățire fără justă cauză“, primind de două ori despăgubirile la care avea dreptul.
 
Suma pe care ANRP o cere înapoi se ridică la peste 200.000 de lei, iar cazul a ajuns acum la Curtea de Apel Constanța, fiind în atenția judecătorilor încă din anul 2018.
 
În replică, omul spune, prin avocatul său, că ANRP putea formula contestație la executare, ceea ce a și făcut, la momentul respectiv, și a obținut întoarcerea sumei ce ar fi fost în plus, așa încât acțiunea ANRP de acum ar fi inadmisibilă.
 
Banii remiși de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților reprezentau despăgubiri pentru „construcție și teren în suprafață de 2.400 mp“, în baza Legii fondului funciar.
 
Pe scurt, reprezentanții ANRP susțin că pârâtul, „deși încasase despăgubirile, a apelat la serviciile unor executori judecătorești și a încasat prin executare silită o sumă la care nu mai avea niciun drept“.
 
În replică, avocatul bărbatului a arătat că acțiunea introdusă de ANRP nu ar fi putea fi admisă, atâta vreme cât instituția ar fi putut contesta executarea silită și, totodată, ar fi putut solicita întoarcerea acesteia, potrivit legislației în vigoare.
 
În primă instanță, Tribunalul Constanța a decis să respingă acțiunea ANRP, ca inadmisibilă, hotărârea fiind menținută și în apel. Totuși, Curtea Supremă a admis recursul instituției de stat și a trimis cazul înapoi la Constanța, pentru rejudecarea apelului.
 

Ce spune ANRP

 

Dosarul civil are indicativul 11198/212/2018*, iar părți în cauză sunt Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în calitate de apelant – reclamant și, respectiv, Stelian Florian Băcanu, în calitate de intimat – pârât.
 
În cererea de chemare în judecată formulată de reprezentanții ANRP, citată în Hotărârea nr. 9144/2019, prin care Judecătoria Constanța și-a declinat competența de soluționare, se arată că instituția a cerut „obligarea pârâtului la restituirea sumei de 203.175,02 lei actualizată cu indicele de inflație de la data de 12.02.2013 și până la data plății efective“.
 
„În motivare s-a arătat că prin Ordinul nr. (...)/2007 emis de Șeful Cancelariei Primului Ministru s-a validat Hotărârea nr. (...)/2002 a Comisiei Județene Constanța pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și s-au acordat domnului B. S. F. compensații bănești în cuantum de 15.493,27 lei“, potrivit documentului citat pe Portalul Jurisprudenței Naționale.
 
În continuare, se arată că „prin Sentința Civilă nr. 1055/20.06.2008, Tribunalul Constanța a obligat ANRP la plata sumei de 105.204,74 lei reprezentând compensații bănești pentru construcție și teren în suprafață de 2.400 mp conf. Legii nr. 9/1998, sumă actualizată cu indicele de inflație; Prin Ordinul de Plată nr. (...)/2011, domnul B. S. F. a încasat suma de 105,204,74 lei reprezentând debit și actualizare conform Sentinței civile nr. (...)/2008 pronunțată de Tribunalul Constanța (...), prin ordinul de plată nr. (...)/2012 Trezoreria Sectorului 1 București a virat în contul BEJ (...) suma de 36.733,39 lei, reprezentând totalul despăgubirilor stabilite prin titlul executoriu, în cuantum actualizat și cheltuieli de executare silită, în dosarul de executare nr 1390/2012, întocmit la cererea creditorului B. S. F., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Ordinul nr (...)/2007, iar prin ordinul de plată nr. (...)/2013 Trezoreria Sectorului 1 București București a virat în contul BEJ (...) suma de 212.709, 83 lei, reprezentând debit actualizat și cheltuieli de executare silită, în dosarul de executare nr. 1392/2012, întocmit la cererea creditorului B. S. F., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. (...)/2008 pronunțată de Tribunalul Constanța“, potrivit www.rolii.ro.
 
De asemenea, în cererea de chemare în judecată se mai arată și că „pârâtul, cu rea-credință, a încasat de două ori despăgubirile acordate prin Ordinul nr. (...)/2007 respectiv prin plata de bunăvoie efectuată de ANRP conform Sentinței civile nr. (...)/2008 la data de 23.12.2011 și în data de 12.02.2013 prin executare silită ca urmare a deschiderii dosarului de executare nr 1392/2013 al BEJ (...), în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr (...)/2008 pronunțată de Tribunalul Constanța“.

 
Totodată, conform sursei citate, ANRP a mai susținut „cănu se poate vorbi de o bună-credință din partea pârâtului în condițiile în care, deși încasaseră despăgubirile, au apelat la serviciile unor executori judecătorești și au încasat prin executare silită o sumă la care nu mai aveau niciun drept“.
 

Ce a explicat avocatul constănțeanului

 
În replică, avocatul constănțeanului dat în judecată a invocat mai multe excepții, printre care excepția prescrierii dreptului la acțiune, dar și excepția inadmisibilității cererii.
 
Astfel, avocatul a arătat că termenul de prescripție s-ar fi împlinit în anii 2015 și, respectiv, 2016, „mult înainte de sesizarea instanței la data de 15-05-2018“.
 
Totodată, apărătorul a mai arătat că „exist ă o altă cale pentru realizarea dreptului de creanță; reclamanta a formulat contestație la executare în cadrul căreia - dacă nu exista nicio creanță a pârâtului - putea și trebuia să solicite anularea executării silite înseși, obținând anularea executării, reclamanta putea să solicite întoarcerea executării silite și să reintre în posesia sumelor executate silit în cadrul executării; de altfel, a si procedat în acest fel, contestația sa la executare fiind în parte admisă, după care a procedat la întoarcerea executării silite, procedura în care și-a încasat suma executată în plus. Nu însă și pe cea pe care o pretinde azi, deși și «paguba» și persoana celui «vinovat» i-au fost cunoscute. Așa fiind, caracterul subsidiar al cererii întemeiate pe îmbogățirea fără justa cauza, se opune admiterii unei astfel de cereri, cât timp o acțiune în realizare a fost posibilă și, de altfel, și urmată de reclamantă - contestația la executare și întoarcerea executării silite“.
 

Curtea Supremă a decis rejudecarea

 
După analizarea tuturor actelor depuse la dosarul cauzei, magistrații Tribunalului Constanța au admis excepția inadmisibilității cererii formulate de ANRP și au respins-o ca inadmisibilă.
 
Decizia a fost menținută și de Curtea de Apel Constanța, care a respins apelul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
 
Totuși, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a admis, la data de 9 martie 2021, recursul declarat în cauză de ANRP.
 
Curtea Supremă a trimis dosarul înapoi la Constanța, pentru rejudecarea apelului.
 
În acest context, cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de Apel, unde a primit termen de judecată pentru data de 29 septembrie 2021.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Atelier de pictură și mai multe lucrări distruse:
Primarul Municipiului Constanța, dat în judecată pe legea retrocedărilor. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă