În documentul contestat de BNR apar Borcea, Camboianu şi ceilalţi Procesul Băncii Naţionale cu Primarul Municipiului Constanţa, suspendat. Părţile nu s-au mai prezentat în instanţă (document)

Procesul intentat Primarului Municipiului Constanţa de către Banca Naţională a României, în baza Legii 10/2001, a fost suspendat şi nu s-a reluat nici până la acest moment. Motivul suspendării – nici reclamanta, adică BNR, dar nici pârâtul, adică Primarul Municipiului Constanţa nu s-au mai prezentat la proces. La acest moment, cazul este suspendat de aproape şase luni, iar decizia judecătorilor de a lăsa procesul în stand-by nu figurează ca fiind atacată în recurs de către niciuna din părţi, cu toate că legea le asigura acest drept.

Litigiul dintre BNR şi Primarul Municipiului Constanţa a debutat pe rolul instanţelor constănţene în data de 12 iulie 2018, când Banca Naţională a României s-a adresat judecătorilor Tribunalului Constanţa pentru a cere anularea Dispoziţiei nr. 697/11.03.2004 emisă de Primarul Municipiului Constanţa. Ca o menţiune, după cum se arată în ediţiile anterioare ale cotidianului, dosarul a fost introdus iniţial pe rolul Secţiei contencios administrativ şi fiscal al Tribunalului Constanţa, însă judecătorii secţiei au ajuns la concluzia că, dat fiind obiectul cererii de chemare în judecată, procesul este de competenţa Secţiei civile a aceleiaşi instanţe, nu a celei de contencios.

În aceste condiţii, în urma deciziei din 15 noiembrie 2018, dosarul BNR – Primarul Municipiului Constanţa a fost declinat către Secţia civilă a instanţei, ai cărei magistraţi erau
în măsură să se pronunţe în cauză.

 

Pentru a reveni la cererea de chemare în judecată formulată de reprezentanţii Băncii Naţionale a României, mai este de spus faptul că, o dată cu solicitarea de a se anula dispoziţia primarului din 2004, aceştia au mai cerut ca, pe cale de consecinţă, să se dispună şi „lăsarea în deplină proprietate şi liniştită posesie a terenului în suprafaţă de 1.140 mp“, deţinut de BNR.

Se mai arată în acelaşi document faptul că actul administrativ contestat „cauzează o vătămare a dreptului de proprietate deţinut de către reclamantă asupra terenului în suprafaţă de 1.140 mp, înscris în CF nr. (...)“.

După cum se arată în ediţiile anterioare ale ZIUA de Constanţa, din informaţiile puse la dispoziţie cotidianului de către reprezentanţii BNR rezultă că litigiul are la bază un teren dobândit de BNR încă din 1995. „În ce priveşte Dispoziţia Primarului Municipiului Constanţa nr. 679/11.03.2004, precizăm că aceasta afectează substanţial dreptul de proprietate al Băncii Naţionale a României, drept dobândit în anul 1995“, ne-au transmis cu o ocazie anterioară reprezentanţii BNR. Aceştia au explicat că „astfel, din suprafaţa totală de 1.140 mp a terenului cumpărat de Banca Naţională a României, o suprafaţă de 439 mp este suprapusă cu cea menţionată la pct.8 art.3 din Dispoziţia Primarului Municipiului Constanţa nr. 679/11.03.2004, care are alocat numărul cadastral 14637, CF 39552“.

Dispoziţia 679/2004

Se cuvine aici să amintim că Dispoziţia Primarului Municipiului Constanţa nr. 679/11.03.2004 a fost semnată de fostul edil al oraşului, Radu Mazăre. Prin actul respectiv, a fost respinsă solicitarea Ivonnei Aline Buzescu Movilă, prin reprezentant Georgică Giurgiucanu (nr., în prezent condamnat în dosarul Retrocedărilor), de a i se restitui imobilul situat în Constanţa, cartier Anadalchioi, în suprafaţă de 98,66 hectare, solicitare formulată, de altfel, cu trei ani înainte.

În acelaşi document, se mai arată că „drepturile izvorâte din notificare fiind cesionate către Georgică Giurgiucanu, Măriuţa Maria, Borcea Cristian, SC Habitat şi Ambient SA, Camboianu Mihai“. Cum spuneam, solicitarea de restituire în natură fusese respinsă de către primarul Radu Mazăre, întrucât terenul era imposibil de restituit în natură. Totuşi, acelaşi act i-a îndreptăţit pe cesionarii drepturilor asupra terenului (Camboianu, Borcea, Măriuţa, Giurgiucanu şi Habitat şi Ambient) la alte suprafeţe de teren, respectiv 17 loturi, 15 fiind situate în zona Peninsulară, unul pe strada Soveja şi altul pe strada Cişmelei.

În total, era vorba despre o suprafaţă de 42.790,93 mp, a cărei valoare totală era menţionată în dispoziţia primarului din 2004 ca fiind de 3.824.427 de euro. Cei peste 42.000 mp de teren se împărţeau în felul următor între cei cinci beneficiari ai drepturilor ce aparţinuseră Ivonnei Buzescu Movilă: Georgică Giurgiucanu – 22,05%, Maria Măriuţă – 14,70%, Cristian Borcea – 12,25%, Mihai Camboianu – 1%, SC Habitat şi Ambient SA – 50%. Este de menţionat aici, ca o paranteză, faptul că Giurgiucanu, Borcea, Camboianu, Măriuţa prin moştenitorii săi, dar şi Habitat şi Ambient figurează în dosarul Retrocedărilor din Constanţa, în care judecătorii Curţii Supreme au dictat la începutul acestui an ani grei de închisoare pentru fostul primar Radu Mazăre, dar şi pentru ceilalţi acuzaţi.

Pentru a reveni însă la litigiul dintre BNR şi Primarul Municipiului Constanţa, trebuie precizat că reprezentanţii BNR făceau referire în procesul intentat în 2018, aşa cum se precizează mai sus, la punctul 8 din articolul 3 al dispoziţiei. Astfel, conform dispoziţiei în cauză, ce poate fi accesată în secţiunea Documente, la punctul 8 este menţionat un „teren liber portul Tomis – tronsonul 2 – lot 2“, în suprafaţă de 507,72 mp, evaluat în 2004 cu o valoare de 20 euro/mp şi fiind trecut cu o valoare totală în actul respectiv de 10.154 de euro. În ce priveşte destinaţia terenului propusă conform reglementărilor de urbanism, după cum se menţionează în actul semnat de primarul Radu Mazăre, aceasta era „conf. PUZ – zona peninsulară“.

Cu alte cuvinte, reprezentanţii BNR spun că 439 mp din aceşti 507,72 mp se suprapun cu terenul lor dobândit în 1995.

 

În mersul procesului, mai este de spus că judecătorii au reţinut iniţial faptul că, deşi a fost citat în cauză, Primarul Municipiului Constanţa nu a formulat şi nu a depus întâmpinare.

O dată ajuns dosarul pe rolul Secţiei civile a Tribunalului, completul de judecată a acordat două termene în cauză, iar la al treilea a dispus suspendarea procesului.

Astfel, potrivit informaţiilor oficiale, la prima înfăţişare stabilită la data de 6 martie 2019, procesul s-a amânat „pentru ca reclamanta (nr., BNR) să formuleze precizări cu privire la contravaloarea imobilului ce face obiectul acţiunii“.

Noua înfăţişare a fost fixată pe data de 3 aprilie, însă şi cu această ocazie procesul a fost amânat: „termen acordat pentru ca reclamantul (nr., BNR) să-şi evalueze obiectul sub sancţiunea suspendării cauzei şi a valorii terenului cu privire la care se solicită anularea dispoziţiilor de primar şi să achite taxă judiciară de timbru la valoare, potrivit dispoziţiilor OG 80/2013“.

În final, la ultimul termen, completul de judecată nu a avut de ales şi a decis suspendarea procesului. În încheierea din 8 mai 2019, se arată că „În baza articolului 411 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, suspendă judecarea cauzei faţă de lipsa părţilor. Cu recurs pe durata suspendării. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 08.05.2019“.

Aşa cum am menţionat la început, părţile din proces nu figurează niciuna în calitate de recurent al acestei încheieri de suspendare. Cu alte cuvinte, decizia nu pare să fi fost atacată. De asemenea, la acest moment nu figurează în cauză nicio cerere de repunere pe rol a procesului.

Ar mai fi de spus că pe data de 18 martie, adică la nici două săptămâni de la prima înfăţişare stabilită la instanţa civilă în litigiu, reprezentanţi ai Băncii Naţionale Române şi ai municipalităţii au participat la inaugurarea sediului Sucursalei Regionale BNR Constanţa. La manifestări a participat şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, dar şi actualul primar al Constanţei, Decebal Făgădău.

În secţiunea Documente puteţi consulta Dispoziţia nr. 679/11.03.2004 emisă de fostul Primar al Municipiului Constanţa, Radu Mazăre

 

„Dispoziţia primarului Constanţei afectează dreptul de proprietate al BNR“