Înalta Curte a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal!

Înalta Curte de Casație și Justiție a României a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal!
 
Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, solicită rejudecarea dosarului în care a fost condamnat definitiv la 13 ani și opt luni de închisoare!

Cererea lui Mario Iorgulescu se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.

Recent, Curtea Supremă a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Gino Mario Iorgulescu  împotriva deciziei penale nr. 1485/A din 18 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti.

Înstanța a fixat termen de judecată, în ședință publică, la data de 28 martie 2024.

Curtea a respins cererea de suspendare a executării hotărârii atacate, formulată de Gino Mario Iorgulescu.

Decizia este definitivă.  


În motivarea deciziei, Curtea de Apel București reține, printre altele, că Mario Iorgulescu a „condus autoturismul în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice (având o alcoolemie de peste 1,96 g/l) și a cocainei (drog de mare risc cu puternic efect stimulant și euforic), substanțe ce i-au accentuat starea de surescitare în care se afla ca urmare a discuțiilor în contradictoriu avute cu fosta sa iubită, cu o viteză ce depășea cu mult limita legală de 50 km/h în localitate“.  
 
„La un moment dat“, se mai arată în motivare, Mario Iorgulescu „a pătruns pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre şos. Chitilei și str. (...), a accelerat până la 162 de km/h în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar și apăsând la maximum pedala de accelerație (în condițiile în care autovehiculul pe care îl conducea era echipat cu un motor ce dezvoltă o putere de aproximativ 700 de cai putere), pătrunzând pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul (...) condus de victima (...), persoană care a decedat pe loc în urma leziunilor suferite“.

 „Acțiunile inculpatului, concretizate în acest cumul de reguli de circulație încălcate, au produs consecinţe deosebit de grave (decesul unui tânăr de 24 de ani), și relevă un dezinteres total al acestuia faţă de siguranţa celorlalţi participanţi la trafic, o lipsă de empatie față de persoanele expuse la riscul creat de modul în care a înțeles să conducă autovehiculul pe drumurile publice, inculpatul constituind un real pericol pentru societate care nu poate fi înlăturat decât prin aplicarea unei pedepse privative de libertate într-un cuantum care să-l împiedice să-și reia activitatea infracțională și care, deopotrivă, să asigure îndeplinirea rolului educativ-preventiv al sancțiunii penale“.
 
Curtea a avut în vedere și conduita procesuală „necorespunzătoare a inculpatului, care după ce a părăsit teritoriul României a refuzat să se prezinte în fața organelor judiciare, față de acesta fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă. Invocând anumite probleme de sănătate, care însă nu erau de natură să-l împiedice să se prezinte în fața instanței, astfel cum în mod corect a reținut și prima instanță, inculpatul a adoptat o atitudine de sfidare a organelor judiciare, manifestată inclusiv cu ocazia unui interviu acordat presei în cursul lunii martie a anului curent și prezentat în spațiul public, interviu la care fac referire inclusiv apărătorii inculpatului în cuprinsul motivelor de apel (în care inculpatul afirmă că nu va face nicio zi de pușcărie)“.
 

„Totodată, inculpatul a încercat“, mai spun judecătorii, „să îngreuneze desfășurarea procedurilor și s-a sustras judecății, atitudine care relevă o lipsă de asumare a faptelor comise“.    

„La individualizarea pedepsei pentru infracțiunea de omor nu poate fi ignorată împrejurarea că inculpatul a acționat cu intenție indirectă, formă a vinovăției mai puțin gravă decât cea prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a C.p., respectiv intenția directă“, se mai arată în motivarea Curții de Apel București.  
 
Curtea mai „reține că pedeapsa ce îi va fi aplicată inculpatului nu trebuie să aibă un caracter vindicativ, ci trebuie să fie proporțională cu pericolul generat de faptele comise și cu circumstanțele personale ale acestuia“.
 
Așadar, ținând cont de practica judiciară relativ constantă a instanței supreme și a curților de apel în privința individualizării pedepselor pentru infracțiunea de omor comisă cu intenție indirectă, având în vedere faptul că rezoluția infracțională a inculpatului a fost una spontană, iar nu premeditată, vârsta acestuia, împrejurarea că la momentul săvârșirii faptei nu avea antecedente penale, dar și principiul potrivit căruia scopul final al sancțiunilor penale este acela al reeducării condamnatului și al reintegrării sale în societate, Curtea urmează să dispună admiterea apelului inculpatului sub acest aspect, în virtutea caracterului integral devolutiv al acestei căi de atac, și să dispună reducerea pedepsei aplicate de prima instanță pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută de art. 188 alin. 1 C.p., de la 14 ani la 12 ani închisoare, apreciind că această sancțiune se află în concordanță cu criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 C.p. și este suficientă pentru a-l determina pe inculpat să nu mai săvârșească fapte penale în viitor, dar și pentru descurajarea celorlalți destinatari ai legii penale de a comite fapte de aceeași natură.
 
În schimb, Curtea consideră că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată de prima instanță pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe este proporţională cu gravitatea faptei, astfel încât nu se impune nici majorarea, nici diminuarea acesteia.
 
Ca urmare a aplicării regulilor privind concursul de infracţiuni, instanţa de control judiciar a contopit pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de omor cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal - aplicată printr-o altă sentință penală, urmând să-i aplice inculpatului pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare, la care va adăuga un spor de 1 an și 8 luni închisoare (o treime din totalul celorlalte pedepse),
 
În final, Mario Iorgulescu a primit pedeapsa principală rezultantă de 13 ani și 8 luni închisoare.
 
Mai trebuie precizat că, potrivit motivării, „inculpatul a mai susținut, prin avocații aleși, că victima a consumat la rândul său cocaină și ca atare i se poate reține o culpă în producerea evenimentului rutier“.
 
„Cu toate acestea, deși a reținut în considerentele anterioare că victima era sub influenţa cocainei, instanța de fond a reținut că această împrejurare putea atrage cel mult sancționarea victimei pentru infracțiunea prevăzută în art. 336 alin. (2) din Codul penal, dacă victima supraviețuia, și nicidecum vreo culpă în producerea evenimentului rutier“.
 
„Indiferent de faptul că s-ar fi aflat sau nu sub influența cocainei, nimic din ceea ce a făcut premergător victima nu l-a incomodat pe inculpat. Victima circula pe banda sa, pe sensul său de mers, inculpatul fiind cel care a intrat parțial pe contrasens și ulterior în coliziune cu autovehiculul victimei. Ar fi fost relevant acest aspect doar în ipoteza în care victima ar fi putut evita evenimentul rutier și, cu toate acestea nu a făcut-o din lipsă de reacție din cauza modificărilor fizice, psihice și comportamentale cauzate de consumul de droguri. Raportat însă la viteza de deplasare a celuilalt conducător auto și timpul extrem de scurt pe care l-a avut pentru o eventuală reacție (0,45 secunde conform raportului experților criminaliști, pagina 52/55), dintre momentul intrării  pe contrasens și momentul impactului, nu exista nicio posibilitate de evitare a coliziunii de către nicio persoană, aflată sau nu sub influența drogurilor“, se mai arată în motivarea judecătorilor.
 
Sursă: portal instanțe de judecată și – rejust.ro, Hotarâre nr. 1485/2023 din 18.10.2023 pronunțată de Curtea de Apel București.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Judecătorii explică de ce i-au dat 15 ani de închisoare lui Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal!