Înalta Curte explică de ce nu se pot recupera prejudiciile din Dosarul Retrocedărilor! (DOCUMENT)

• Dosarul Retrocedărilor din Constanța, în atenția Curții Supreme, din punct de vedere al prejudiciilor cauzate municipiului!
• Înalta Curte de Casație și Justiție vorbește în motivarea deciziei definitive despre „atitudinea pasivă în recuperarea prejudiciului“ a municipalității din Constanța.
• În dosarul 2515/118/2021, în care a fost pronunțată decizia definitivă, UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac ridicase pretenții de 4.712.592,40 de dolari, pentru cazul de retrocedare „Cocăneanu“.
• Hotărârea Înaltei Curți este cu atât mai importantă cu cât pe rolul instanțelor din Constanța sunt, în continuare, acțiuni similare prin care municipalitatea încearcă să recupereze prejudiciile legate de retrocedări.
• În aceste procese paralele, hotărârea Curții Supreme va reprezenta un punct de reper, fiind prima decizie definitivă în legătură cu această speță.
• În Secțiunea Document poate fi consultată integral hotărârea definitivă pronunțată de Curtea Supremă.

„Atitudinea pasivă în recuperarea prejudiciului nu o îndreptăţeşte pe recurentă (nr., UAT Municipiul Constanța prin Primar) să se prevaleze de incidenţa unui alt moment presupus obiectiv (data la care a fost pronunţată hotărârea definitivă de condamnare) întrucât, pentru argumentele arătate anterior, în speţă, momentul obiectiv al începutului cursului prescripţiei este cel la care reclamanta a fost informată în legătură cu dosarul penal, plasat în timp cu mult anterior datei la care aceasta afirmă că, de fapt, ar fi cunoscut toate elementele care ar fi îndreptăţit-o să acţioneze“.
 
Fragmentul face parte din Decizia 530/2023 din dosarul 2515/118/2021, hotărâre definitivă pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a României într-unul dintre dosarele deschise de administrația locală Constanța pentru recuperarea prejudiciilor din Dosarul Retrocedărilor.
 
Hotărârea Înaltei Curți este cu atât mai importantă cu cât pe rolul instanțelor din Constanța sunt, în continuare, acțiuni similare prin care municipalitatea încearcă să recupereze prejudiciile legate de retrocedări.
 
În aceste procese paralele, hotărârea Curții Supreme va reprezenta un punct de reper, fiind prima decizie definitivă în legătură cu această speță.
 
Dosarul 2515/118/2021 viza o sumă totală de 4.712.592,40 de dolari, bani pe care municipalitatea îi calculase ca prejudiciu în cazul de retrocedare „Cocăneanu“ și pe care i-a solicitat de la o parte dintre acuzații din Dosarul Retrocedărilor.
 
Părți în dosar sunt UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac, în calitate de reclamant, pârâți fiind fostul primar Radu Ștefan Mazăre, Constantin Racu, Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Dan Miron, Bogdan Ghițulescu, Alin Horațiu Dima, Nicușor Constantinescu, Răsvan Mircea Tudorache și Paraschiva Barbu.
 
Acum, cazul a fost închis definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
Anterior, două instanțe din Constanța, respectiv Tribunalul și Curtea de Apel, respinseseră acțiunea municipalității, apreciind că este prescrisă, fiind prea târziu introdusă în instanță.

 
UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac a declarat recurs, iar cazul a ajuns astfel în atenția Curții Supreme.
 
La finalul deliberărilor, însă, judecătorii de la Înalta Curte au apreciat recursul municipalității ca nefondat.
 
În motivarea deciziei de respingere a recursului, judecătorii Curții Supreme au vorbit, așa cum am arătat anterior, de „atitudinea pasivă“ a muncipialității „în recuperarea prejudiciului“.
 
Spus pe scurt, reprezentanții muncipalității în proces au argumentat că, de fapt, termenul de prescripție ar fi început să curgă de la data pronunțării definitive a sentinței penale în Dosarul Retrocedărilor, adică 7 februarie 2019.
 

Totuși, în procesele pentru recuperarea prejudiciilor, judecătorii au apreciat de cele mai multe ori că data de la care a început să curgă termenul era momentul în care DNA ar fi adus la cunoștința reprezentanților municipalității existența dosarului penal și a solicitat răspunsul acesteia dacă se constituie sau nu parte civilă în procesul penal.
 
Acum, Înalta Curte a pronunțat o decizie civilă definitivă în legătură cu termenul de prescripție privind acțiunea pentru recuperarea prejudiciilor.
 
Au mai spus judecătorii Curții Supreme că „în realitate, prevalându-se de aceste aspecte vizând imposibilitatea cunoaşterii întinderii şi, respectiv, a existenţei pagubei pentru argumentele arătate anterior, care nu se subsumează scopului avut în vedere de legiuitor, atunci când a detaşat momentul începerii cursului prescripţiei de cel al naşterii dreptului la acţiune (ca titularul dreptului să nu fie sancţionat pentru că nu a putut acţiona), recurenta-reclamantă (nr., UAT Municipiul Constanța) tinde să deplaseze data începerii cursului prescripţiei pentru a situa demersul său înăuntrul termenului de prescripţie“.
 
„Or, recurenta ignoră faptul că scopul reglementării atunci când a instituit şi un moment obiectiv de la care începe să curgă prescripţie extinctivă a fost tocmai ca titularul dreptului să depună diligenţe pentru aflarea tuturor elementelor care să-i permită intentarea acţiunii şi valorificarea dreptului, altminteri opunându-i-se culpa prezumată a victimei care nu a efectuat toate demersurile pentru descoperirea pagubei şi pentru recuperarea acesteia“, au spus în continuare judecătorii.
 
„Recurenta reclamantă avea toate elementele necesare pentru a cunoaște paguba“
 
„Recurenta reclamantă avea toate elementele necesare pentru a cunoaşte atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea, încă din momentul în care i s-a adus la cunoştinţă existenţa dosarului penal şi i s-a solicitat să precizeze dacă se constituie parte civilă, astfel încât putea şi trebuia să acţioneze pentru recuperarea pagubei încă de la acel moment, care marchează şi momentul de început al curgerii prescripţiei extinctive înăuntrul unui termen de trei ani“, spune Curtea Supremă.
 
Curtea a mai spus că „demersul recurentei, în aceşti termeni, este unul care, pe de o parte, nesocoteşte reglementarea momentului de început al cursului prescripţiei (data la care titularul dreptului subiectiv a cunoscut paguba şi pe cel care răspunde de ea neputându-se situa ulterior celei la care trebuia să cunoască aceste elemente), iar, pe de altă parte, însăşi funcţia şi finalitatea prescripţiei extinctive, de a sancţiona pasivitatea, lipsa de diligenţă, pentru lămurirea situaţiilor juridice neclare, în vederea asigurării stabilităţii circuitului civil“.
 
„În raport de aceste considerente, susţinerile recurentei referitoare la modul de aplicare a normelor de drept material din perspectiva stabilirii momentului care marchează începutul termenului prescripţiei extinctive vor fi înlăturate ca nefondate, soluţia instanţei de apel fiind legală şi din această perspectivă“, au stabilit definitiv judecătorii de la Curtea Supremă.
 
În Secțiunea Document poate fi consultată integral hotărârea definitivă pronunțată de Curtea Supremă.
 
Ultimele știri despre Dosarul Retrocedărilor din Constanța pot fi consultate în ediția online ZIUA de Constanța
 
Sursa motivare: Portalul Jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție a României – Decizia 530/2023
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Proces pentru terenul din Piața Ovidiu Banca Națională a României cheamă la judecată Primăria Constanța