Înalta Curte i-a respins acțiunea Virginiei Uzun, fosta șefă a SPIT Constanţa, condamnată definitiv pentru abuz în serviciu

 
Înalta Curte de Casație și Justiție a României a respins cererea de recurs în casaţie formulată de Virginia Uzun, fosta șefă a Serviciului Public de Impozite şi Taxe Locale Constanţa.
 
Așa cum precizam, acțiunea Virginiei Uzun vizează decizia prin care a fost condamnată definitiv la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu.
 
Oficial
 

„Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpata Uzun Virginia împotriva deciziei penale nr. 1046/P din data de 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 4065/118/2018. Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi, 18 mai 2021“.

 
Decizia a fost luată de Rog Lucia Tatiana, Lefterache Lavinia Valeria și de Ilie Ioana Alina, de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. 

Amintim că, aproape de finele lunii noiembrie 2020, judecătorii Marius Damian Mitea și Ciprian Coadă, de la Curtea de Apel Constanța, au decis condamnarea definitivă a Virginiei Uzun, fosta șefă a Serviciului Public de Impozite şi Taxe Locale Constanţa, la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu.
 
Bogdan Andrei Coronea, la data presupuselor fapte preşedinte al unei asociaţii, a luat azi doi ani și zece luni de închisoare, tot cu suspendare.
 
Raşid Ghiulendan, la data presupuselor fapte şef al compartimentului Resurse Umane din cadrul Serviciului Public de Impozite şi Taxe Locale Constanţa, și Carmen Aurelia Trentea Tatu, la data presupuselor fapte director executiv adjunct în cadrul Serviciului Public de Impozite şi Taxe Locale al municipiului Constanţa, au fost achitate.
 

Dosarul a fost soluționat în primă instanță de Antoneta Ardeleanu, judecător în Tribunalul Constanța.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.