Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Înaltpreasfinția Sa Teodosie, victorios asupra polițiștilor din Constanța! Motivarea instanței
Înaltpreasfinția Sa Teodosie, victorios asupra polițiștilor din Constanța! Motivarea instanței
27 May, 2023 16:13
ZIUA de Constanta
2480
Marime text
2480
Marime text
- Judecătorii Tribunalului Constanța, Secția de Contencios administrativ și fiscal au motivat hotărârile prin care au fost respinse apelurile declarate de reprezentanții Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța împotriva deciziilor inițiale ale Judecătoriei, favorabile ÎPS Teodosie.
- „Decizia de confirmare a carantinării emisă de Direcţia de Sănătate Publică București la data de 20.01.2022 i-a fost comunicată petentului prin poșta electronică la data de 24.01.2022, ora 12:52:59, iar în aceste condiţii, în acord cu aprecierile primei instanţe, Tribunalul reţine că până la momentul respectiv petentul nu putea fi sancționat pentru faptul că nu s-a conformat acestei măsuri“, au spus judecătorii.
ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, s-a judecat cu polițiștii din Constanța în mai multe dosare vizând amenzile primite de înaltul ierarh cu privire la măsura carantinării anti-Covid-19.
În două dintre cele cinci dosare, ÎPS Teodosie a câștigat definitiv procesul, în cel de-al treilea balanța instanței a înclinat în favoarea oamenilor legii, iar alte două dosare așteaptă încă să fie judecate în apel.
Judecătorii Tribunalului Constanța, Secția de Contencios administrativ și fiscal au motivat hotărârile prin care au fost respinse apelurile declarate de reprezentanții Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța împotriva deciziilor inițiale ale Judecătoriei, favorabile ÎPS Teodosie.
Este vorba despre dosarele cu indicativele 5071/212/2022 și, respectiv 5072/212/2022, iar dosarul cu indicativul 4905/212/2022 a fost pierdut definitiv de ÎPS Teodosie.
Prin Hotărârile 385/2023 și 486/2023, judecătorii de la Tribunal au respins apelurile IPJ Constanța împotriva deciziilor inițiale ale Judecătoriei Constanța, favorabile arhiepiscopului Tomisului.
„Era necesar să se probeze că decizia de carantinare îi fusese comunicată“
În motivarea Hotărârii 385/2023, judecătorii au arătat, printre altele: „Tribunalul reţine că în mod corect s-a apreciat de către prima instanţă că pentru a se stabili încălcarea măsurii de carantină la domiciliu de către petent, era necesar să se probeze faptul că până la data şi ora constatării faptei, acestuia i se comunicase decizia de instituire a acestei măsuri“.
„Decizia de confirmare a carantinării emisă de Direcţia de Sănătate Publică București la data de 20.01.2022 i-a fost comunicată petentului prin poșta electronică la data de 24.01.2022, ora 12:52:59, iar în aceste condiţii, în acord cu aprecierile primei instanţe, Tribunalul reţine că până la momentul respectiv petentul nu putea fi sancționat pentru faptul că nu s-a conformat acestei măsuri“, au mai spus judecătorii.
„În aceste condiţii, în mod corect s-a reţinut de prima instanţă că agentul constatator ar fi trebuit să verifice dacă petentului îi fusese comunicată decizia de confirmare a carantinării şi abia ulterior, în funcție de rezultatul verificării, să procedeze, dacă era cazul la întocmirea procesului verbal de contravenție“, potrivit instanței care a respins apelul polițiștilor.
De asemenea, instanța de apel a mai spus că „nu pot fi luate în considerare afirmațiile apelantului în sensul că petentului i-a fost adusă la cunoștință verbal decizia de confirmare a carantinării, întrucât, pe lângă faptul că aceste susțineri nu sunt dovedite, o astfel de comunicare nu respectă exigențele stabilite prin dispoziţiile actului normativ menţionat“.
„Nu s-a făcut dovada faptului că măsura i-a fost comunicată“
Totodată, în Hotărârea 486/2023, de asemenea favorabilă ÎPS Teodosie, Tribunalul a arătat că „dacă în raportul întocmit de agentul constatator se arată că în urma verificărilor efectuate în baza de date DEPABD s-a constatat că petentul figura în carantină la domiciliu în perioada 20.01.2022 – 29.01.2022, această împrejurare nu prezintă relevanță din perspectiva temeiniciei procesului-verbal, în condițiile în care nu s-a făcut dovada faptului măsura i-a fost comunicată până la momentul constatării faptei“.
„În aceste condiţii, în mod corect s-a reţinut de prima instanţă că agentul constatator ar fi trebuit să verifice dacă petentului îi fusese comunicată decizia de confirmare a carantinării şi abia ulterior, în funcție de rezultatul verificării, să procedeze, dacă era cazul la întocmirea procesului verbal de contravenție“, au spus judecătorii.
„Din interpretarea dispozițiilor legale anterior enunțate rezultă că măsura de carantinare produce efecte faţă de persoana vizată doar din momentul comunicării acesteia, care se realizează prin cele două modalități prevăzute de art. 2 alin. (7) din Ordinul nr. 1309/2020“, se arată în decizia instanței de apel.
Și în această cauză, judecătorii au spus că „în privinţa comunicării făcute personal, aceasta trebuie materializată prin întocmirea unui înscris care dovedește luarea la cunoștință sub semnătură de către persoana faţă de care se instituie carantina, întrucât numai printr-o astfel de modalitate se poate verifica ulterior legalitatea instituirii măsurii, dar şi momentul de la care există obligația respectării acesteia, în situația în care măsura este contestată în condițiile prevăzute de art. 17 alin. (1) din Legea nr. 136/2020“.
„Ca atare, nu pot fi luate în considerare afirmațiile apelantului în sensul că petentului i-a fost adusă la cunoștință verbal decizia de confirmare a carantinării, întrucât, pe lângă faptul că aceste susțineri nu sunt dovedite, o astfel de comunicare nu respectă exigențele stabilite prin dispozițiile actului normativ menționat“, a concluzionat instanța de apel.
Așa cum arătam anterior, alte două dosare ce îi vizează pe polițiștii din Constanța și pe arhiepiscopul Tomisului vor fi analizate de judecătorii de la Tribunal la finele lunii iunie și, respectiv, în luna septembrie.
Și în aceste dosare, decizia Tribunalului va fi definitivă.
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
Andrei Pleșu, despre comportamentul ÎPS Teodosie - „Nu poate fi amendat instituțional de nimeni și de nimic”
În două dintre cele cinci dosare, ÎPS Teodosie a câștigat definitiv procesul, în cel de-al treilea balanța instanței a înclinat în favoarea oamenilor legii, iar alte două dosare așteaptă încă să fie judecate în apel.
Judecătorii Tribunalului Constanța, Secția de Contencios administrativ și fiscal au motivat hotărârile prin care au fost respinse apelurile declarate de reprezentanții Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța împotriva deciziilor inițiale ale Judecătoriei, favorabile ÎPS Teodosie.
Este vorba despre dosarele cu indicativele 5071/212/2022 și, respectiv 5072/212/2022, iar dosarul cu indicativul 4905/212/2022 a fost pierdut definitiv de ÎPS Teodosie.
Prin Hotărârile 385/2023 și 486/2023, judecătorii de la Tribunal au respins apelurile IPJ Constanța împotriva deciziilor inițiale ale Judecătoriei Constanța, favorabile arhiepiscopului Tomisului.
„Era necesar să se probeze că decizia de carantinare îi fusese comunicată“
În motivarea Hotărârii 385/2023, judecătorii au arătat, printre altele: „Tribunalul reţine că în mod corect s-a apreciat de către prima instanţă că pentru a se stabili încălcarea măsurii de carantină la domiciliu de către petent, era necesar să se probeze faptul că până la data şi ora constatării faptei, acestuia i se comunicase decizia de instituire a acestei măsuri“.
„Decizia de confirmare a carantinării emisă de Direcţia de Sănătate Publică București la data de 20.01.2022 i-a fost comunicată petentului prin poșta electronică la data de 24.01.2022, ora 12:52:59, iar în aceste condiţii, în acord cu aprecierile primei instanţe, Tribunalul reţine că până la momentul respectiv petentul nu putea fi sancționat pentru faptul că nu s-a conformat acestei măsuri“, au mai spus judecătorii.
„În aceste condiţii, în mod corect s-a reţinut de prima instanţă că agentul constatator ar fi trebuit să verifice dacă petentului îi fusese comunicată decizia de confirmare a carantinării şi abia ulterior, în funcție de rezultatul verificării, să procedeze, dacă era cazul la întocmirea procesului verbal de contravenție“, potrivit instanței care a respins apelul polițiștilor.
De asemenea, instanța de apel a mai spus că „nu pot fi luate în considerare afirmațiile apelantului în sensul că petentului i-a fost adusă la cunoștință verbal decizia de confirmare a carantinării, întrucât, pe lângă faptul că aceste susțineri nu sunt dovedite, o astfel de comunicare nu respectă exigențele stabilite prin dispoziţiile actului normativ menţionat“.
„Nu s-a făcut dovada faptului că măsura i-a fost comunicată“
Totodată, în Hotărârea 486/2023, de asemenea favorabilă ÎPS Teodosie, Tribunalul a arătat că „dacă în raportul întocmit de agentul constatator se arată că în urma verificărilor efectuate în baza de date DEPABD s-a constatat că petentul figura în carantină la domiciliu în perioada 20.01.2022 – 29.01.2022, această împrejurare nu prezintă relevanță din perspectiva temeiniciei procesului-verbal, în condițiile în care nu s-a făcut dovada faptului măsura i-a fost comunicată până la momentul constatării faptei“.
„În aceste condiţii, în mod corect s-a reţinut de prima instanţă că agentul constatator ar fi trebuit să verifice dacă petentului îi fusese comunicată decizia de confirmare a carantinării şi abia ulterior, în funcție de rezultatul verificării, să procedeze, dacă era cazul la întocmirea procesului verbal de contravenție“, au spus judecătorii.
„Din interpretarea dispozițiilor legale anterior enunțate rezultă că măsura de carantinare produce efecte faţă de persoana vizată doar din momentul comunicării acesteia, care se realizează prin cele două modalități prevăzute de art. 2 alin. (7) din Ordinul nr. 1309/2020“, se arată în decizia instanței de apel.
Și în această cauză, judecătorii au spus că „în privinţa comunicării făcute personal, aceasta trebuie materializată prin întocmirea unui înscris care dovedește luarea la cunoștință sub semnătură de către persoana faţă de care se instituie carantina, întrucât numai printr-o astfel de modalitate se poate verifica ulterior legalitatea instituirii măsurii, dar şi momentul de la care există obligația respectării acesteia, în situația în care măsura este contestată în condițiile prevăzute de art. 17 alin. (1) din Legea nr. 136/2020“.
„Ca atare, nu pot fi luate în considerare afirmațiile apelantului în sensul că petentului i-a fost adusă la cunoștință verbal decizia de confirmare a carantinării, întrucât, pe lângă faptul că aceste susțineri nu sunt dovedite, o astfel de comunicare nu respectă exigențele stabilite prin dispozițiile actului normativ menționat“, a concluzionat instanța de apel.
Așa cum arătam anterior, alte două dosare ce îi vizează pe polițiștii din Constanța și pe arhiepiscopul Tomisului vor fi analizate de judecătorii de la Tribunal la finele lunii iunie și, respectiv, în luna septembrie.
Și în aceste dosare, decizia Tribunalului va fi definitivă.
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
Andrei Pleșu, despre comportamentul ÎPS Teodosie - „Nu poate fi amendat instituțional de nimeni și de nimic”
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
_thumb2.jpg)
