Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
23:24 21 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interceptări! Zeci de constănţeni, felicitaţi de doi deţinuţi din Penitenciarul Slobozia, după ce au câştigat concursuri la care nu participaseră

ro

29 Nov, 2019 00:00 2626 Marime text

Mai mulţi membri ai unei grupării infracţionale, destructurată de procurorii din Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, au fost condamnaţi în primă instanţă la ani grei de închisoare. Inculpaţii (nouă la număr, dintre care doi erau deja în închisoare) sunt acuzaţi că au indus în eroare mai mulţi cetăţeni din Constanţa, prin prezentarea mincinoasă a câştigării unui premiu, determinându-le pe aceste persoane să remită diverse sume de bani, prin serviciul Western Union. Ulterior, sumele au fost ridicate ulterior de către ceilalţi membri ai grupării infracţionale.


În cauză, prejudiciul estimat de procurorii din Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa este de aproximativ 15.000 de euro.


Procurorii spun că membrii grupării infracţionale aveau foarte bine împărţite atribuţiile în cadrul grupării, astfel persoanele aflate în stare de detenţie, respectiv doi inculpaţi (Penitenciarul Slobozia), se ocupau cu inducerea în eroare a persoanelor, prin apelarea acestora telefonic şi prezentarea în mod mincinos a câştigării unui premiu, determinându-le să remită diverse sume de bani. Ceilalţi membri ai grupării, persoane aflate în libertate, se ocupau cu ridicarea sumelor remise de către persoanele înşelate.


În faţa judecătorilor de la Tribunalul Constanţa, toţi inculpaţii au recunoscut integral acuzaţiile formulate şi nu au contestat probele administrate în faza urmăririi penale.


În aceste condiţii, inculpaţii au primit pedepse cu executare (de la trei ani şi opt luni la şapte ani şi patru luni de închisoare), dar şi pedepse cu suspendare (doi ani şi opt luni şi doi ani 11 luni de închisoare).



În total, Tribunalul Constanţa a dictat în prezenta cauză aproximativ 50 de ani de detenţie.


Decizia nu este una definitivă, aceasta fiind atacată la Curtea de Apel Constanţa.


În motivarea deciziei, judecătorii de la Tribunalul Constanţa arată că „din întreg materialul probator administrat în cauză a rezultat existenţa unui grup de persoane centrat în jurul a două persoane, aflate în stare de deţinere, care s-ar sprijinit reciproc în săvârşirea de fapte de înşelăciune folosind un anumit mod de operare“.



Conform magistraţilor, autorii au contactat la întâmplare numere de apel din reţeaua fixă de telefonie aparţinând Romtelecom, având în vedere că astfel de posturi sunt utilizate în principal de persoane în vârstă, cu posibilităţi reduse de deplasare şi informare, a căror inducere în eroare este facilă raportat la o astfel de activitate infracţională.


În cadrul primei convorbiri, prima etapă a activităţii infracţionale, inculpaţii se recomandau ca fiind reprezentanţi ai companiei Coca-Cola şi îi relatau victimei, în mod mincinos, că a fost declarată câştigătoare a sumei de 20.000 euro.


Condiţia pentru acordarea premiului fiind aceea ca victima să deţină în locuinţă un produs original Coca-Cola (Sprite, Fanta, Coca-Cola, Ness-Tea etc).


Pentru a valida premiul, autorii solicitau să li se comunice cifrele din josul codului de bare aplicat pe eticheta recipientului de băuturi răcoritoare. După aceasta, pentru a-i întări victimei încrederea că sunt reprezentanţi ai companiei în cauză, autorii îi comunică acesteia care este capacitatea pet-ului (0,5, 1 sau 2 litri), corespondent seriei citite şi o declară câştigătoare a premiului (acest lucru este posibil ca urmare a faptului că fiecărui segment de capacitate îi este corespondentă o plajă de serii, informaţie la care, aşa cum vom observa din actele găsite în Penitenciarul Slobozia, autorii au acces).


După citirea respectivului cod de bare, victima era felicitată din nou de către inculpaţi pentru premiul câştigat şi totodată i se aducea la cunoştinţă că va fi protagonista unui clip publicitar, realizat de către un post de televiziune.


Au existat situaţii în care inculpaţii s-au recomandat ca fiind reprezentanţi chiar ai companiei Romtelecom şi i-au adus la cunoştinţă victimei că este câştigătoarea unui premiu de 20.000 euro din partea companiei.


În continuare, inculpaţii îi fac cunoscut interlocutorului că pentru a intra în posesia sumei câştigate este necesar să îşi deschidă un cont bancar şi să îşi exprime acordul de a participa la filmarea unui clip publicitar produs de o echipă a televiziunii, având în vedere că acordarea sumei se face în cadrul unei campanii menite să promoveze produsele companiei.


După ce victimei i se explică faptul că în cont nu trebuie să depună nicio sumă de bani, iar aceasta îşi exprimă acordul de a participa la campania publicitară, i se solicită un număr de telefon mobil pe care să ţină legătura în continuare (având în vedere că persoanele vătămate urmau să părăsească locuinţa pentru a deschide contul bancar, iar convorbirea iniţială se purta la un post fix).


Spre finalul discuţiei telefonice sau când victima ajunge la bancă, după ce i-a fost creată convingerea că este autentică situaţia expusă şi îndeosebi iluzia unui câştig consistent, autorii îi solicită să înainteze prin serviciul Western Union o sumă de 1.335 lei (sau apropiată acestei valori), reprezentând cheltuielile şi taxele generate de remiterea sumei câştigate.


După finalizarea acestei prime etape, care avea ca scop crearea convingerii cu privire la veridicitatea campaniei şi a câştigului obţinut facil, în cadrul celei de a doua etape, victima era apelată pe telefonul mobil de aceeaşi persoană sau de o alta care urmăreşte să întărească autenticitatea celor expuse iniţial şi, în acest context, îi comunică persoanei vătămate datele persoanei pe numele căreia trebuie remită suma reprezentând cheltuielile şi taxele generate de acordarea premiului. În cazul în care persoana vătămată depune suma solicitată, sub diverse pretexte se solicită şi alte sume suplimentare.


Cea de-a treia etapă a săvârşirii faptei consta în ridicarea banilor remişi de victimă, de către o persoană din cadrul grupului, care, folosind un act de identitate autentic sau falsificat, se prezintă la un punct de lucru Western Union.
 

Interceptări



(I)


Inculpat: Suma de o mie o sută patruzeci şi cinci de RON o aveţi disponibilă sau o puteţi face disponibilă?


Victima: Nu, nu am de unde să fac rost de bani.


Inculpat: „Dumneavoastră vă cunoaşteţi posibilităţile mai bine, noi nu avem de unde să cunoaştem posibilităţile.


Victima: Nu mai avem bani.


Inculpat: Aşa este stimată doamnă, dar… cum doriţi dumneavoastră, dumneavoastră vă cunoaşteţi posibilităţile, ă, eu nu vă influenţez negativ sau pozitiv. În cazul în care nu doriţi să mergeţi mai departe, nu este nicio problemă, noi extragem un alt număr, mergem la un alt câştigător, iar dumneavoastră rămâne să vă uitaţi în seara aceasta, după orele 21:30, pe postul de televiziune, să-i vedeţi pe ceilalţi câştigători.


(II)


Inculpat: Comunicaţi-mi acum pentru înregistrare dacă doriţi să mergeţi mai departe?


Victima: Nu. Momentan nu dispun de suma aceea.


Inculpat: Da, bun! Dar îi puteţi face rost?


Vctima: N-am cum, momentan!


Inculpat: Să ştiţi, noi vă putem aştepta şi patruzeci de minute şi şaizeci de minute.


(III)


Inculpat: Stimată doamnă, timpul nostru maraton până când dumneavoastră faceţi rost de suma respectivă. Au mai fost câştigători, care s-au dus şi s-au împrumutat. De exemplu, acum două ore jumătate, trei ore, a fost un caz la Ploieşti, stimată doamnă, da? S-a dus, s-a împrumutat la un vecin, nu ştiu la cine şi ce s-a întâmplat. A făcut rost de suma respectivă. Acum faceţi spotul publicitar stimată doamnă.


Susra text: rolii.ro


Citeşte şi

Lovituri din penitenciar şi reţeta succesului Metoda „Accidentul”, tehnica de vrăjit naivii

„Asistenta domnului doctor Necula“, aproape liberă. Judecătoria o vrea arestată la domiciliu
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii