„Judecată disciplinară“ Cazul Ancuței Popoviciu, de la Judecătoria Mangalia, amânat pentru septembrie 2024 (DOCUMENT)

• Precizăm că exercitarea acțiunii disciplinare reprezintă o etapă a procedurii disciplinare și nu constată definitiv vinovăția judecătorului sau procurorului cercetat disciplinar. Această procedură înseamnă sesizarea Secției pentru Judecători în materie disciplinară, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.La finalul analizării situației de către Secția pentru Judecători în materie disciplinară, CSM poate dispune respingerea acțiunii disciplinare ori admiterea acesteia și aplicarea unei sancțiuni disciplinare.
   

Secția pentru Judecători în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a amânat pentru luna septembrie 2024 cercetarea specifică în dosarul Ancuței Popoviciu, de la Judecătoria Mangalia. 

Conform CSM, obiectul cauzei este „abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. s) teza a II-a din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor“. 

Decizia pe care o va lua Secția pentru Judecători în materie disciplinară a CSM în cazul magistratului constănțean va putea fi ulterior atacată în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție, de către părțile care se declară nemulțumite.
 
Amintim, Inspecția Judiciară a anunțat finalizarea cercetărilor și exercitarea acțiunii disciplinare față de judecătoarea Popoviciu Ioana Ancuța, din cadrul Judecătoriei Mangalia.
 
Sesizarea Inspecției Judiciare a venit după ce la un termen trecut judecătoarea Popoviciu a întrebat părțile prezente dacă este prezent în sala de judecată Sebastian Andrei Olariu, tânărul decedat în accident, ceea ce a stârnit nemulțumire printre rudele și apropiații decedaților.
 
În continuare, redăm comunicatul Inspecției Judiciare din data de 4 iunie 2024 în referire la acțiunea disciplinară, cu mențiunea că respectivul comunicat poate fi citit integral accesând secțiunea Documente:  

„Inspectorii judiciari au reținut că nerespectarea dispozițiilor referitoare la studiul dosarului și pregătirea judecății, maniera aparte, neprofesionistă de conducere a unui proces, chiar dacă anterior judecătorul a fost sancționat pentru aceeași abatere disciplinară, încălcarea principiului contradictorialității și a principiului soluționării cauzei cu celeritate, refuzul de a pune în discuție la momentul procesual stabilit de lege a cererilor și excepțiilor care vizau extinderea cadrului procesual, dispunerea de măsuri care nu au aplicabilitate în procesul penal (introducerea în cauză a unor terți în calitate de intervenient accesoriu în interesul părților civile), dispunerea unor soluții fără furnizarea unei motivări care să fundamenteze soluția și să expliciteze raționamentul logico- juridic al magistratului, nesocotirea dispozițiilor procesuale care reglementează judecata în cameră preliminară și în primă instanță, deși dispozițiile legale încălcate de magistrat nu comportă niciun fel de dificultate, nu sunt dispoziții legale recente ori cu totul deosebite, nu pun în discuție probleme de drept deosebite, fiind aplicate în mod constant și uniform la nivel național, toate acestea având consecințe grave asupra drepturilor procesuale ale părților, a înfăptuirii actului de justiție, deteriorarea încrederii și a respectului justițiabililor față de magistrat, afectarea imaginii justiției ca serviciu public, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. s) teza a II-a raportat la art.272 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și al procurorilor“.
 
„Subliniem că în prezenta acțiune disciplinară ceea ce se reproșează intimatei nu sunt soluțiile adoptate, ca atare, ci faptul că acestea fie nu au fost puse în discuția părților, fie nu au fost puse în discuție la momentul procesual potrivit, fie nu au fost motivate în niciun fel. Acceptând faptul că litigiul dedus judecății a fost unul cu o expunere mediatică considerabilă, că o atare expunere ar fi putut fi de natură să determine o presiune pe judecătorul cercetat disciplinar, totuși nu se poate reține ca o cauză exoneratoare de răspundere, cu atât mai mult cu cât magistratul a mai fost sancționat anterior pentru comportament similar“.
 

„De asemenea, maniera de desfășurare a procesului penal, dispozițiile legale încălcate de magistrat nu comportă niciun fel de dificultate, nu pun în discuție probleme de drept deosebite, sunt aplicate în mod constant și uniform la nivel național, nu sunt dispoziții legale recente ori cu totul deosebite. Menționăm că exercitarea acțiunii disciplinare reprezintă o etapă a procedurii disciplinare și nu constată definitv vinovăția judecătorului cercetat disciplinar“, confom comunicatului Inspecției Judiciare.

 
Precizăm că exercitarea acțiunii disciplinare reprezintă o etapă a procedurii disciplinare și nu constată definitiv vinovăția judecătorului sau procurorului cercetat disciplinar.
 
Această procedură înseamnă sesizarea Secției pentru Judecători în materie disciplinară, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
 
La finalul analizării situației de către Secția pentru Judecători în materie disciplinară, CSM poate dispune respingerea acțiunii disciplinare ori admiterea acesteia și aplicarea unei sancțiuni disciplinare.
 
Ulterior, decizia CSM poate fi atacată în recurs, care va fi analizat de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Curtea Supremă de Justiție a României, instanță care va pronunța o decizie definitivă.
 

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și

Judecătoarea Popoviciu Ioana Ancuța pleacă de la Judecătoria Mangalia la Judecătoria Constanța!