Judecătoria Constanța, decizie importantă în cazul morții scafandrilor Adrian Strungaru, din Iași, și Emil Matei, din Mangalia

 

• Traian Răzvan Petrescu, administrator al Societății de Cercetare a Biodiversității și Ingineria Mediului AON S.R.L., Traian Petrescu, director general al Societății de Cercetare a Biodiversității și Ingineria Mediului AON S.R.L și persoana juridică Societatea de Cercetare a Biodiversității și Ingineria Mediului AON SRL sunt acuzați de ucidere din culpă și neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. 

 

Magistrații de la Judecătoria Constanța au luat prima decizie în cazul morții scafandrilor Ștefan-Adrian Strungaru, de 32 de ani, din Iași, biolog marin, cercetător în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași România, și Matei Emil Marian, 54 de ani, din Mangalia.
 
Cei doi au decedat, la data de 09 aprilie 2021, în zona localităților Eforie Nord respectiv Eforie Sud, la aproximativ 500 metri în largul Mării Negre.
 
În cauză au fost trimiși în judecată Traian Răzvan Petrescu, administrator al Societății de Cercetare a Biodiversității și Ingineria Mediului AON S.R.L., Traian Petrescu, director general al Societății de Cercetare a Biodiversității și Ingineria Mediului AON S.R.L și persoana juridică Societatea de Cercetare a Biodiversității și Ingineria Mediului AON SRL.
 
Cei trei inculpați sunt acuzați de ucidere din culpă și neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. 
 


Recent, prin decizia nr. 1245/2021, Judecătoria Constanța a respins ca neîntemeiată propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa formulată prin Rechizitoriul nr. 93/P/2021 din 05.09.2021, privind luarea măsurii preventive a interzicerii desfăşurării activităţilor de natura celor cu ocazia cărora a fost comisă infracţiunea, prevăzută de art. 493 alin. 1 lit. e cod procedură penală, cu privire la inculpata Societatea de Cercetare a Biodiversității și Ingineria Mediului AON S.R.L.
 
Decizia Judecătoriei Constanța a fost contestată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa la instanța superioară.

 
Date din anchetă
 
În actul de sesizare a instanței se arată, printre altele, că „în data de 09.04.2021, în jurul orei 09.30, echipa de scufundare constituită din Matei Marian-Emil, Strungaru Ștefan-Adrian, (...) a plecat din portul turistic Belona cu ambarcațiunea tip Cirus Cabin Boat 22, ambarcatiunea fiind condusă de Matei Marian-Emil -  către «zona Agigea»“.
 
„Acolo, atat  Matei Marian-Emil cât și Strungaru Ștefan-Adrian s-au echipat (echipament el insusi incomplet prin lipsa  unor elemente utile si folosite de profesionisti pentru siguranta si anume manometrul si «octopusul/detentorul de rezerva» – aparat care in fapt este legat cu un furtun de alta culoare de butelia de aer si care prin natura si functia sa dubleaza detentorul de respirat) -și au efectuat o scufundare initiala de aproximativ 55-60 de minute. Apoi, cei doi s-au deplasat în zona de sud a Stațiunii Eforie Nord, scafandrii mentionati  folosind in continuare tot același echipament, inclusiv buteliile cu aer, unde mai ramasese aerulneconsumat in prima scufundare si apoi  s-au scufundat din nou  la o adâncime  de maxim de 3,6 m“, conform actului de sesizare a instanței.
 
„Lipsa de aer din butelie“
 

„După aproximativ 15 minute de la acest moment,  numitul Strungaru Ștefan-Adrian, pe fondul lipsei de aer din butelie, a ieșit panicat la suprafață, respirând greoi și zgomotos, respectivul  fiind imediat urmat de Matei Marian-Emil, care a încercat să-l liniștească și care l-a prins de costum încercând să-l aducă spre ambarcațiune. La scurt timp, Strungaru Ștefan-Adrian s-a scufundat involuntar, cel mai probabil din cauza numeroaselor lesturi (greutăți utilizate pentru scufundare) care îi asigurau o flotabilitate negativă, scufundare care insa a fost cauzata  in mod evident si suplimentar și pe fondul panicii, iar Matei Marian-Emil s-a scufundat după el“, se mai arată în rechizitoriu.
 
„Din punct de vedere fizic, un scafandru care este îmbrăcat în costum de neopren, pentru a putea să se scufunde efectiv, mai ales până la 10 m adâncime, are nevoie de lesturi, adica bucăți de plumb grele, de câteva kilogramre fiecare, care sunt  puse pe centura și care îl stabilizează pe fundul apei, mai ales la scufundari de mică adâncime. Acestea sunt prinse în centură, iar gestul reflex care este instruit să îl facă în caz de probleme de acest gen, presupune ca centura sa fie desfăcută de scafandrul aflat în dificultate și care este antrenat, printr-o mișcare de altfel extrem de simplă și rapidă, consecință imediata fiind că  acesta își recapătă flotabilitatea și pluteste/este aruncat practic deasupra apei“, se mai arată în actul de sesizare a instanței.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Ștefan Strungaru, din Iași, unul dintre scafandrii morți la Eforie, ar fi împlinit azi 32 de ani