Judecătorii din Constanța explică de ce procurorii DNA au nevoie de acordul lui Mazăre pentru a-l cerceta (DOCUMENT)

• Decizia Curții de Apel Constanța a fost luată în dosarul 8333/118/2020*.
• Următoarea înfățișare se va desfășura pe 20 septembrie 2022, când procurorul va comunica instanței dacă DNA menține trimiterea în judecată a fostului primar sau dacă solicită restituirea cauzei la parchet.
• A spus Curtea de Apel Constanța că „interpretarea corectă a art. 74 alin. 1 din Legea nr. 302/2004 determină concluzia că persoana urmărită nu poate fi urmărită penală/ judecată/ deținută în vederea executării unei pedepse/ supusă unei restricții a libertății individuale, pentru fapte anterioare predării, cu excepția excepțiilor prevăzute de lege (acordul statului solicitat sau prezența persoanei extrădate pe teritoriul statului unde s-a realizat predarea, după 45 de zile de la liberarea sa definitivă)“.
• Întreaga motivare a deciziei Curții de Apel Constanța poate fi accesată în Secțiunea Document.
• Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea măsurilor preventive sau trimiterea în judecată reprezintă etape şi măsuri în cadrul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot în nici o situaţie să înfrângă prezumţia constituţională de nevinovăţie de care se bucură oricare justiţiabil.

 
Curtea de Apel Constanța a motivat decizia prin care a constatat neregularitatea rechizitoriului prin care a fost trimis în judecată fostul primar Radu Mazăre, alături de fostul secretar al municipiului Constanța, Marcela Enache.
 
În dosar, Radu Mazăre este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, și Enache Marcela (fostul secretar general al municipiului, din cadrul Consiliului Local Constanţa), bănuită de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
 
A spus Curtea de Apel Constanța că „interpretarea corectă a art. 74 alin. 1 din Legea nr. 302/2004 determină concluzia că persoana urmărită nu poate fi urmărită penală/ judecată/ deținută în vederea executării unei pedepse/ supusă unei restricții a libertății individuale, pentru fapte anterioare predării, cu excepția excepțiilor prevăzute de lege (acordul statului solicitat sau prezența persoanei extrădate pe teritoriul statului unde s-a realizat predarea, după 45 de zile de la liberarea sa definitivă)“.
 
Totodată, judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au explicat, printre altele, că „în cauză este necontestat că nu există un consimțământ al autorităților malgașe privind cercetarea inculpatului pentru infracțiunile deduse judecății, astfel cum sunt menționate în rechizitoriul nr. ###/P/2015 din data de 21.12.2020 al DNA-Serviciul Teritorial Constanţa“.
 
Au mai spus judecătorii constănțeni că „din răspunsul Ministerului Justiției din Republica Madagascar (adresa nr. 230/MJ/CAB/2020 din 15 iulie 2020), autoritățile malgașe nu au consimțit la urmărirea, judecarea, deținerea sau restricționarea libertății individuale a persoanei extrădate pentru alte fapte anterioare predării:
 
 «Am luat act de cererea Dvs, ca Ministerul Justiției malgaș să prezinte poziția sa cu privire la  renunțarea la regula specialității referitor la dosarul menționat anterior.
 
Mai întâi este important de subliniat că referitor la articolele 109,110 și 111 din Legea ######## privind cooperarea internațională în materie penală, extrădarea susnumitului ar fi trebuit să fie judecată într-o ședință dedicată extrădării. Prin urmare a avut loc un viciu de procedură, procedura de extrădare rămânând nulă, cu toate consecințele de drept.
 

De altfel, principiul specialității este unul din principiile de drept al extrădării: interzice ca extrădatul să fie urmărit sau pedepsit pentru o infracțiune anterioară predării, alta decât cea care a motivat extrădarea. Acest principiu constituie în același timp o protecție a persoanei extrădate, în special atunci când consimte la predarea sa autorităților statului solicitant, și o garanție, pentru statul solicitat, a efectivității motivelor prin care își poate rezerva dreptul de a refuza predarea, în special, pentru Madagascar, refuzul de a preda o persoană urmărită pentru infracțiuni cu caracter politic.
 
Ministerul justiției malgaș nu poate admite cererea dumneavoastră de extindere a consimțământului la judecarea domnului ###### pentru un dosar aflat pe rol sau unul viitor.
 
De asemenea, din descrierea procedurii reiese că domnul ###### nu și-a dat acordul. În plus acesta s-a prevalat de statutul său de solicitant de azil sub protecția Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru refugiați iar infracțiunile pentru care statul Dvs solicită ca justiția malgașă să facă derogare de la principiul specialității nu sunt clare și nu ne garantează faptul că nu este  vorba de infracțiuni cu caracter politic»“.
 
Cu alte cuvinte, judecătorii au reținut faptul că ministerul justiției malgaș nu a admis cererea de extindere a consimțământului la judecarea fostului primar al Constanței pentru un dosar aflat pe rol sau unul viitor, iar Radu Mazăre, la rândul lui, „nu și-a dat acordul“.
 
Întreaga motivare a deciziei Curții de Apel Constanța poate fi accesată în Secțiunea Document.


Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței - rejust.ro - Încheierea 336/2022
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.