Judecătorii motivează cazul polițistului din Tulcea, condamnat pentru trafic de influenţă în formă continuată și luare de mită!

 
 
 

• În actul de sesizare a instanței se arată, pe scurt, conform portal jurisprudență, că inculpatul, agent de poliţie în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Tulcea, în intervalul de timp martie-mai 2018 ar fi primit de la numiţii (...) sume de bani necuvenite pentru sine, indirect (prin intermediul inculpatului (...)), lăsând a se înţelege că are influenţă asupra funcţionarului competent din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Tulcea care urma să testeze pe numiţii (...) în vederea obţinerii permisului de conducere, promiţând totodată că va interveni pe lângă funcţionarul respectiv pentru a-i promova pe cei trei candidaţi la proba practică, suma de bani primită de traficantul de influenţă a fost de câte 900 lei în cazul candidaţilor (...), respectiv de 200 euro în cazul candidatului (...).

 
 
Judecătorii de la Tribunalul Tulcea și-au motivat decizia prin intermediul căreia au decis condamnarea în primă instanță, la patru ani de închisoare, a unui agent de poliţie din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Tulcea  (la data presupusei fapte), pentru trafic de influenţă în formă continuată și luare de mită.
 
Totodată, prin decizia de condamnare, judecătorii au dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 2700 lei şi 200 euro și a dedus din pedeapsă perioada reţinerii pe o perioadă de 24 de ore din data de 01.11.2018.
 
Decizia tribunalului poate fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
 
În actul de sesizare a instanței se arată, pe scurt, conform portal jurisprudență, că inculpatul, agent de poliţie în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Tulcea, în intervalul de timp martie-mai 2018 ar fi primit de la numiţii (...) sume de bani necuvenite pentru sine, indirect (prin intermediul inculpatului (...)), lăsând a se înţelege că are influenţă asupra funcţionarului competent din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Tulcea care urma să testeze pe numiţii (...) în vederea obţinerii permisului de conducere, promiţând totodată că va interveni pe lângă funcţionarul respectiv pentru a-i promova pe cei trei candidaţi la proba practică, suma de bani primită de traficantul de influenţă a fost de câte 900 lei în cazul candidaţilor (...), respectiv de 200 euro în cazul candidatului (...).
 
Conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
Fragmente din motivare

 
În motivarea deciziei, judecătorii de la tribunal arată, printre altele, că inculpatul „nu a cooperat cu organul de urmărire penală, a refuzat să dea declaraţie pe parcursul anchetei şi nu a propus administrarea vreunei probe în apărarea sa.
 
„De asemenea“, mai arată judecătorii, inculpatul „nu a răspuns solicitării organului de anchetă penală de a se supune testului la poligraf“. 
 
„Inculpatul şi-a susţinut în mod constant nevinovăţia“
 
„Inculpatul, atât în cursul urmăririi penale cât şi în faţa instanţei de judecată şi-a susţinut în mod constant nevinovăţia, arătând că nu se face vinovat de săvârşirea niciuneia din fapte reţinute în sarcina sa. Instanţa constată însă că susţinerile sale nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză, fiind contrazise de întregul material probator, fiind evident nesincere“, potrivit motivării.
 

„Rezoluţia infracţională luată de inculpatul (...) în legătură cu sprijinirea anumitor persoane  în vederea promovării acestora la proba practică de obţinere a permisului de conducere a fost adusă la cunoştinţa acestora prin intermediar“, se mai arată în decizia magistraților.
 
„Tot intermediarul (...) fiind cel care le transmitea acestora (cumpărătorilor de influenţă) sumele de bani pe care aceştia trebuiau să le dea pentru  a cumpăra influenţă şi pe care odată primite le remitea în integralitatea lor către inculpatul (...) (împrejurare de fapt pe cre numitul (...) o aducea la cunoştinţă cumpărătorilor de influenţă)“ , mai explică instanța din Tulcea.
 
Potrivit motivării, instanţa nu a reţinut nici „susţinerile inculpatului potrivit cărora fapta de luare de mită este identică cu faptele de trafic de influenţă, întrucât suma de bani primită efectiv de către inculpat de la numitul (...) este o consecinţă directă a “acceptării promisiunii” care este anterioară îndeplinirii actului“. 
 
„Inculpatul «a promis» efectuarea unor activităţi pe care le implică propria sa funcţie şi în legătură cu  îndatoririle sale de serviciu, cât şi influenţarea unor funcţionari din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Atunci când traficantul este un funcţionar ce face parte din instituţia în a cărei competenţă intră efectuarea actului funcţional vizat prin comiterea faptei, iar funcţionarul trafică propriile lui atribuţii de serviciu, obligându-se să îndeplinească, să nu îndeplinească  sau să întârzie îndeplinirea unui act referitor la îndatoririle sale de serviciu, ori să facă un act contrar acestor îndatoriri în schimbul acestor foloase necuvenite, el comite infracţiunea de luare de mită“, mai arată judecătorii Tribunalului Tulcea.
 
Pentru considerentele mai sus arătate instanţa nu a reţinut concluziile inculpatului, formulate prin apărător, prin care solicită pronunţarea unei soluţii de achitare, în teza principală, în temeiul art. 16 lit. b Cod pr.pen. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă şi în teza subsidiară, în temeiul art. 16 lit. a sau c Cod pr.pen. pentru ambele  infracţiuni reţinute  în sarcina sa, respectiv, trafic de influenţă şi luare de mită.
 
Amintim că prin încheierea din data de 09.06.2022, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute, din 3 infracţiuni prev. de art. 291 C. pen (trafic de influenţă) şi o infracţiune de luare de mită prev. de art. 289 C. pen., într-o infracţiune de trafic de influenţă în formă continuată (3 acte matriale) prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen. şi o infracţiune de luare de mită prev. de art. 289 C. pen., aflate în concurs.
 
În drept, faptele inculpatului (...), care, în calitate de  agent de poliţie în cadrul Serviciului Comunitar Regim Permise şi Înmatricularea Vehiculelor, în intervalul de timp martie-mai 2018 a primit de la numiţii (...) sume de bani necuvenite pentru sine, indirect (prin intermediul inculpatului (...)), lăsând a se înţelege că are influenţă asupra funcţionarului competent din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. (...) care urma să testeze pe numiţii (...) şi (...)în vederea obţinerii permisului de conducere, promiţând totodată că va interveni pe lângă funcţionarul respectiv pentru a-i promova pe cei trei candidaţi la proba practică, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influenţă în formă continuată (3 acte matriale) prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. Pen, spun magistrații.
 
„Acelaşi inculpat (...), în perioada de timp martie-mai 2018 a primit de la numitul  (...) pentru sine, suma de 900 lei, indirect (prin intermediul agentului de poliţie (...)), în legătură cu îndeplinirea îndatoririle sale de serviciu (în legătură cu promovarea acestuia la proba practică de obţinere a permisului de conducere auto), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 C. Pen“, mai explică judecătorii.
 
„Constatând că faptele există şi au fost sărâvşite de inculpat, instanţa va aplica câte o pedeapsă  pentru fiecare din infracţiunile săvârşite ţinând cont de modul şi împrejurările  comiterii faptelor, de pericolul social ridicat al faptelor comise şi nu în ultimul rând de persoana inculpatului care nu are antecedente penale, aflându-se  la primul conflict cu legea penală“, au se mai arată în motivarea magistrațiilor.
 
Sursa: portal instanțe de judecată și rejust.ro
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Accident mortal la Tulcea! Judecătorii îl pun în libertate pe șoferul acuzat de producerea tragediei