Justiție Constanța Cunoscutul interpret de muzică Nicu Paleru pierde pe fond procesul legat de drepturile de autor. A făcut apel

• Nicu Paleru a pierdut la fond, în dosarul de la Judecătoria Constanța, unde Genico-Mar MG SRL este reclamant, iar Nicolae Gabriel Paleru, Buca Robert Marian și Lixandru Viorel apar pârâți.
• Acum, la Tribunalul Constanța, pe 22 octombrie 2024 a fost înregistrat dosarul în urma apelului formulat de Nicu Paleru.

 
 
La Tribunalul Constanța a ajuns dosarul 7903/109/2021, care a pornit tocmai din Argeș, unde se cer daune morale, fiind vorba, în esență de o problemă cu drepturile de autor, unde personaj cheie este muzicianul Nicu Paleru.
 
Nicu Paleru a pierdut la fond, în dosarul de la Judecătoria Constanța, unde Genico-Mar MG SRL este reclamant, iar Nicolae Gabriel Paleru, Buca Robert Marian și Lixandru Viorel apar pârâți.
 
În cauză, pe fond, la data de 2 august 2024, magistrații au dat următoarea soluție pe scurt – „ Admite excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind constatarea deţinerii de către reclamantă a drepturilor de autor şi conexe, invocată prin întâmpinare. Respinge ca inadmisibil capătul de cerere privind constatarea deţinerii de către reclamantă a drepturilor de autor şi conexe. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtului-reconvenient în formularea cererii reconvenţionale, invocată de reclamanta-pârâtă, ca neîntemeiată. Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reconvenient Paleru Nicolae Gabriel în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă Genico-Mar MG SRL, ca neîntemeiată. Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta-pârâtă Genico-Mar MG SRL în contradictoriu cu pârâtul-reconvenient Paleru Nicolae Gabriel. Constată că pârâtul-reconvenient a încălcat drepturile patrimoniale ale reclamantei-pârâte decurgând din contractele de cesiune nr. 48/15.10.2020, nr. 51/15.10.2020 şi nr. 11/15.12.2011. Respinge cererea reclamantei-pârâte privind plata daunelor morale, ca neîntemeiată. Obligă pârâtul-reclamant la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 1.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat redus. Obligă reclamanta-pârâtă la plata către pârâtul-reclamant a sumei de 1.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat redus. Compensează cheltuielile de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanţa, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 02.08.2024”.
 
Acum, la Tribunalul Constanța, pe 22 octombrie 2024 a fost înregistrat dosarul în urma apelului formulat de Nicu Paleru.
 
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș în data de 30.09.2021 sub numărul 7903/109/2021 reclamanta Genico-Mar MG SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Nicolae Gabriel Paleru:
 

1. constatarea deţinerii de către aceasta, în mod exclusiv, a drepturilor de autor şi conexe a cântecelor originale „Zi vioară, zi”, „Anul ăsta fac avere”, „Beau cu toiul” şi „Sănătos băiatul meu”;
2. constatarea încălcării de către pârât a drepturilor patrimoniale ale reclamantei şi, drept consecinţă, obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând daune morale pentru prejudiciul cauzat.

 
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că deţine contracte de cesiune de drepturi patrimoniale de autor şi anexe pentru cântecele "„Zi vioară, zi”, „Anul ăsta fac avere”, „Beau cu toiul” şi „Sănătos băiatul meu”, iar pârâtul întrebuinţează în interes propriu aceste cântece, deşi nu deţine niciun drept asupra acestora, creând reclamantei atât un prejudiciu nepatrimonial, cât şi unul patrimonial.
 
Reclamanta a arătat că pârâtul a utilizat următoarele adrese URL:

1.Adresa URL a videoclipului despre care se presupune că încalcă drepturile de autor şi care trebuie eliminat: http://www.youtube.com/watch?v=hi9yf3RP9PA. Descrie lucrarea ale cărei drepturi de autor se presupune că au fost încălcate. Cântecul original aparţinând companiei, organizaţiei sau clientului. Titlul cântecului: "Zii vioară, zii", al cărui conţinut apare în videoclipul ţintă de la 0 la 4:17;
 
2.Adresa URL a videoclipului despre care se presupune că încalcă drepturile de autor şi care trebuie eliminat: http://www.youtube.com/watch?v=ChWP5F1FqmM. Descrie lucrarea ale cărei drepturi de autor se presupune că au fost încălcate. Cântecul original aparţinând companiei, organizaţiei sau clientului. Titlul cântecului: "Anul asta fac avere", al cărui conţinut apare în videoclipul ţintă de la 30:58 la 34:07;
 
3.Adresa URL a videoclipului despre care se presupune că încalcă drepturile de autor şi care trebuie eliminat: http://www.youtube.com/watch?v=eyLCv10X_4. Descrie lucrarea ale cărei drepturi de autor se presupune că au fost încălcate. Cântecul original aparţinând companiei, organizaţiei sau clientului. Titlul cântecului: "Beau cu toiul" al cărui conţinut apare în videoclipul ţintă de la 22:04 la 26:44;
 
4.Adresa URL a videoclipului despre care se presupune că încalcă drepturile de autor şi care trebuie eliminat: http://www.youtube.com/watch?v=xvDyAsC85zE. Descrie lucrarea ale cărei drepturi de autor se presupune că au fost încălcate. Cântecul original aparţinând companiei, organizaţiei sau clientului. Titlul cântecului: "Sănătos băiatul meu" al cărui conţinut apare în videoclipul ţintă de la 48:02 la 52:38.
 
Reclamanta a arătat că a notificat această încălcare a legii către administratorii Youtube dar, în lipsa unei dovezi de promovare în justiţie a unei acţiuni privind încălcarea drepturilor de autor, nu se poate interzice activitatea ilicită a pârâtului pe canalul de comunicare.

 
La data de 25.11.2021, pârâtul a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională. În motivarea în fapt, cu privire la capătul 1 de cerere, pârâtul a învederat instanței că reclamanta încearcă să acopere, prin inducerea în eroare a instanţei, aspectul că cele două contracte de cesiune pe care se fundamentează pretențiile reclamantei sunt lovite de nulitate absolută. În continuare, a arătat că primul capăt de cerere, având ca obiect o cerere în constatare, este inadmisibilă în raport de art. 35 C.proc.civ., întrucât reclamanta are la dispoziție o acțiune în realizarea dreptului. A precizat că reclamanta a și uzat de această acțiune, prin formularea capătului 2 de cerere prin care a solicitat repararea prejudiciului adus prin încălcarea drepturilor sale patrimoniale de autor.
 
Pârâtul a arătat că temeiul pretenţiilor reclamantei este dat de cele două contracte de cesiune anexate cererii, respectiv, contractul de cesiune exclusivă nr. 48/15.10.2020 încheiat de reclamantă cu #### ######-###### şi Contractul de cesiune exclusivă nr. 51/15.10.2020 încheiat de reclamantă cu ######## ######. S-a subliniat că obiectul celor două contracte este transmiterea în patrimoniul reclamantei a drepturilor de autor şi drepturilor conexe asupra unor creaţii intelectuale care în fapt aparţin pârâtului. A mai arătat pârâtul că ambele contracte de cesiune invocate de reclamantă sunt lovite de nulitate absolută, întrucât obiectul contractelor este unui ilicit, fiind încălcate dispozițiile art. 3 şi art. 197 din Legea nr. 8/1996.
 
A precizat că, odată cu încheierea Contractului de cesiune exclusivă nr. 3/28.05.2014, a cedat reclamantei drepturile patrimoniale de utilizare a unui nunăr de 82 de opere, între care și cele 4 opere ce fac obiectul analizei în cauză. A mai menționat însă că, întrucât contractul de cesiune exclusivă nr. 3/28.05.2014 nu avea obiect determinabil a solicitat Tribunalul ##### constatarea nulităţii absolute a acestuia şi în subsidiar rezilierea acestuia, dosarul aflându-se pe rolul Tribunalului ##### sub nr. ####/1907/2017*, la data redactării întâmpinării nefiind încă soluţionat.
 
Referitor la capătul de cerere nr. 2, în ceea ce priveşte prejudiciul suferit de reclamantă a subliniat că reclamanta invocă un prejudiciu de ordin moral, fără măcar a arătat ce valori moral au fost încălcate de faptele acestuia. A apreciat că reclamanta a invocat încălcarea unor drepturi pe care nu le deţine şi solicită repararea unui prejudiciu moral, aceasta fiind o tentativă de şicanare. Pârâtul a arătat că este dincolo de orice îndoială ca operele analizate în cauză au fost create cu mult înainte de declaraţiile date de pârâţi la UCMR-### şi sunt regăsite într-un contract de cesiune de drepturi de autor în care acesta este autorul, respectiv Contractul de cesiune exclusivă nr. 3/2014. Prin urmare, a apreciat că este evident faptul că aceste opere sunt creaţii proprii, iar cedenţii nu aveau în patrimoniul lor drepturi de autor asupra cântecelor cedate.
 
La data de 20.12.2021, reclamant a formulat răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a solicitat instanței să constate că inadmisibilitatea acțiunii, invocată de pârât, este o veritabilă apărare de fond ce se impune a fi unită cu fondul cauzei. A invocat, totodată, inadmisibilitatea cererii reconvenționale, motivând că pârâtul nu are calitate procesuală activă pentru a invoca nulitatea contractelor de cesiune, câtă vreme nu este parte la aceste contracte.
 
Prin Decizia nr. ###/09.03.2022 pronunţată de Tribunalul Argeș în dosarul de față, s-a admis excepţia necompetenței materiale a Tribunalului Argeș şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa, la data de 29.04.2022, sub nr. 7903/109/2021. La termenul de judecată din data de 25.01.2023, instanța a dispus introducerea în cauză a numiților Buca Robert Marian și Lixandru Viorel, în calitate de pârâți. La același termen, instanța a respins excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, invocată de reclamantă, ca neîntemeiată.
 
La data de 10.05.2023, pârâtul Lixandru Viorel a formulat note scrise prin care a învederat instanței că înțelege să sprijine apărările formulate de reclamantă. A solicitat respingerea cererii reconvenţionale, arătând că pârâtul-reconvenient nu are niciun drept legal faţă de aranjamentele muzicale încheiate cu terţe persoane sau cu societăţi şi că nu se pune problema de existența de opere ale pârâtului Nicolae Gabriel Paleru, acesta fiind doar interpret de muzică.
 
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri. De asemenea, a fost încuviințată proba cu interogatoriul pârâtului-reconvenient Nicolae Gabriel Paleru, însă, deși a fost legal citat cu mențiunea de a se prezenta personal, acesta nu s-a prezentat în vederea administrării probei.
 
Cum a deliberat Judecătoria Constanța?
 
Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamanta invocă faptul că, fără a avea acordul său ori al titularilor drepturilor patrimoniale de autor si conexe, pârâtul a promovat pe site-ul YouTube 4 dintre melodiile asupra cărora i s-au cesionat drepturile patrimoniale de autor și conexe, respectiv: „Zi, vioară, zi”, „Anul ăsta fac avere”, „Beau cu toiul” şi „Sănătos băiatul meu”. Prin apărările formulate pe parcursul procesului, pârâtul-reconvenient nu a contestat susţinerile din cererea de chemare în judecată în ceeea ce priveşte comunicarea publică a melodiilor ci, dimpotrivă, le-a recunoscut implicit. Instanța reține inclusiv faptul că, la termenul de judecată din data de 14.02.2024, pârâtul, prin reprezentant convențional, a afirmat că utilizează aceste opere pentru că sunt ale sale.
 
A mai susţinut pârâtul că drepturile de autor şi conexe ale titularelor nici măcar nu există în patrimoniul reclamantei, deoarece contractele de cesiune ar fi lovite de nulitate absolută, însă şi această apărare va fi înlăturată, urmare a soluţiei preconizate în cererea reconvenţională.
 
Se mai reţine că nu este incident vreunul din cazurile de excepţie prevăzute de art. 35 din lege, în care sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, anumite utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare: Pentru toate considerentele anterior expuse, instanța va admite capătul 2 de cerere din acţiunea principală reţinând că, prin fapta sa de a promova pe site-ul YouTube melodiile mai sus menţionate, pârâtul a încălcat drepturile patrimoniale aferente fonogramelor ce aparţin reclamantei ca beneficiar în urma cesiunilor (printre care şi dreptul de a autoriza sau de a interzice comunicarea publică a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispoziția publiculu,).
 
Cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale este, însă, nefondată şi se impune a fi respinsă ca atare deoarece, în acord cu prevederile art. 40 din Legea nr.8/1996, titularele dreptului de autor au cedat reclamantei exclusiv drepturile lor patrimoniale, iar nu şi drepturile morale prevăzute de art.10 din lege. În această situaţie, având calitatea de beneficiar doar cu privire la drepturile patrimoniale de autor şi conexe, reclamanta nu poate pretinde că a suferit prin fapta pârâtului un prejudiciu moral, ci doar un eventual prejudiciu material, susceptibil de determinare prin aplicarea criteriilor prevăzute de art. 139 alin. 2 din Legea nr.8/1996.
 
Pe de altă parte, este de reţinut că prin cererea de chemare în judecată nu s-a adus niciun argument în justificarea prejudiciului moral pretins şi nu au fost administrate probe cu privire la un astfel de prejudiciu. Or, acordarea de daune morale este condiționată de producerea unui minimum de probe și indicii din care să rezulte atât existența prejudiciului moral, cât și întinderea acestuia, întrucât nu se poate prezuma nici existența, nici întinderea prejudiciului personal nepatrimonial din însăşi din săvârșirea faptei. Cu alte cuvinte, reclamantul nu trebuie să se rezume doar la a spune că a fost afectat, ci trebuie să aducă probe concrete din care să rezulte modul în care a fost afectat şi gravitatea prejudiciului.
 
În considerarea tuturor acestor argumente, instanța va respinge ca nefondată cererea reconvenţională şi, prin admiterea în parte a acţiunii principală, va constata că pârâtul Nicolae Gabriel Paleru a încălcat drepturile patrimoniale ale reclamantei # Genico-Mar MG SRL decurgând din contractele de cesiune nr. 48/15.10.2020 nr. 51/15.10.2020 şi nr. 11/15.12.2011, urmând să respingă cererea reclamantei privind plata daunelor morale, ca nefondată. Cu privire la cheltuielile de judecată, în temeiul art. 453 alin. 1 şi 2 C.proc.civ., având în vedere soluţiile preconizate cu privire la cererea de chemare în judecată, precum și cu privire la cererea reconvențională, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1.500 lei reprezentând onorariu de avocat redus (f. 83 și f. 127). De asemenea, va obliga reclamanta la plata către pârât a sumei de 1.500 lei reprezentând onorariu de avocat redus (f. 123-124). Va compensa cheltuielile de judecată.
 
Despre Genico-Mar MG SRL
 
Firma este fondată în anul 2006, iar conform termene.ro, pe anul 2023 a raportat o cifră de afaceri de 17.513 lei și un profit de 6.865 lei.
 
Sediul social este în Argeș, pe strada Dr. Nicolae Crețulescu nr. 8. Asociați în companie sunt Grigore Marian – 52,38% și Grigore Georgeta-Alina – 47,62%. Cei doi sunt și administratorii companiei. Ei mai apar în firma Mar Music MG SRL.
 
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Cântărețul Nicu Paleru, victorie în instanță, la Constanța! (MINUTA)