Litigiul dintre fostul șef de brigadă din cadrul BCCO Tudorel Dogaru și IPJ Constanța ajunge la Curtea de Apel Constanța! Ce a solicitat reclamantul (DOCUMENT)

Curtea de Apel Constanța va judeca litigiul dintre fostul șef BCCO Constanța Tudorel Dogaru și Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța și Inspectoratul General al Poliției Române, după ce, în primă instanță Tribunalul Constanța a dat câștig de cauză reclamantului, într-un dosar care are ca obiect „Despăgubire - Obligaţia de a face – Pretenţii”.
 
Mai precis, în februarie 2025, instanța a hotărât ca instituțiile pârâte să recalculeze salariul cuvenit funcționarului public cu status special, din data de 20.04.2021 și până la data de 01.10.2023, de când Tudorel Dogaru a încetat raporturile de serviciu ca urmare a pensionării.
 
MINUTA
 

Soluția pe scurt:
 
Respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive, invocată de pârâţii INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE şi INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI CONSTANŢA.
 
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul DOGARU TUDOREL în contradictoriu cu pârâţii INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE şi INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI CONSTANŢA.
 
Obligă pârâţii să recalculeze salariului cuvenit reclamantului pentru perioada 20.04.2021-01.10.2023, cu includerea dreptului salarial reprezentat de majorarea pentru lucrări de excepţie şi misiuni speciale prevăzut de art. 15 din Cap. II al Anexei VI la Legea nr. 153/2017, prin raportare la salariul de funcţie aflat în plată, stabilit în condiţiile prevederilor art. 38 alin. (4) din Legea nr. 153/2017, pentru perioada 20.04.2021 - 01.10.2023.
 

Obligă pârâţii să plătească reclamantului diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite şi drepturile salariale acordate efectiv, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală.
 
Respinge, cererea prin prisma capătului trei, ca neîntemeiată.
 
Obligă pârâţii la plata către reclamant a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Tribunalul Constanţa-Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată la data de 12.02.2025, în conformitate cu prevederile art. 402 din CPC sub rezerva art. 396 alin. 2 din CPC raportat la art. 401 alin. 2 teza ultimă din CPC.
Document: Hotarâre  211/2025  12.02.2025

 
Soluția a fost atacată cu recurs atât de către reclamant, cât și de una dintre instituțiile pârâte, respectiv IPJ Constanța. Drept urmare, cauza a intrat în atenția Curții de Apel Constanța. Deocamdată nu a fost stabilit termen de judecată.
 


 
Surse de documentare: Portalul instanțelor de judecată și Rejust.ro
 
Ce a solicitat fostul șef de brigadă BCCO Constanța
 
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19.04.20242023 pe rolul Tribunalului Constanţa Secţia de Contencios administrativ şi fiscal, reclamantul D.T. în contradictoriu cu pârâţii INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE şi INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEȚEAN CONSTANŢA a solicitat instanţei:
 
1. Obligarea pârâţilor la recalcularea salariului cuvenit pentru perioada 20.04.2021- 01.10.2023 cu includerea majorării cu până la 50% calculată, în mod corect şi legal, prin aplicarea cotei procentuale prevăzute de lege la salariul de funcţie actualizat pentru fiecare perioda din an în care a beneficiat de acest drept prevăzut de art.15 alin.1 din Anexa VI la Legea-cadru nr.153/2017.
2. Obligarea pârâţilor la plata diferenţei dintre salariul cuvenit, stabilit în urma recalculării şi salariul efectiv încasat, începând cu data de 20.04.2021 până la 01.10.2023, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie, precum şi cu dobânda legală, calculată de la data scadentei fiecărui drept salarial până la data platii efective, în vederea reparării efective a pagubei.
 
3. Refacerea adeverinţei (...)/19.10.2023 emisă de I.P.J.CTA care cuprinde media salariilor/soldelor avută în vedere la calculul pensiei, prin actualizarea corespunzătoare la data trecerii în rezervă a elementului salarial "majorare lucrări excepție sau misiuni speciale”, în conformitate cu modul de calcul, actualizat pentru acea dată, după modelul transmis de D.G.F. în luna februarie 2024, pentru poliţiştii în activitate, prin aplicația MAISAL, și transmiterea acesteia la Casa de Pensii Sectorială în vederea revizuirii cuantumului pensiei militare de stat, începând cu data de 14.11.2023, conform art. 65 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
 
4. Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
 
Punctul 3 din cererea reclamantului, respinsă de Tribunalul Constanța
 
Punctul nr.3 din cerere se referă la refacerea adeverinţei (...)/19.10.2023 emisă de I.P.J.CTA care cuprinde media salariilor/soldelor avută în vedere la calculul pensiei, prin actualizarea corespunzătoare la data trecerii în rezervă a elementului salarial "majorare lucrări excepție sau misiuni speciale”, în conformitate cu modul de calcul, actualizat pentru acea dată, după modelul transmis de D.G.F. în luna februarie 2024, pentru poliţiştii în activitate, prin aplicația MAISAL, și transmiterea acesteia la Casa de Pensii Sectorială în vederea revizuirii cuantumului pensiei militare de stat, începând cu data de 14.11.2023, conform art. 65 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
 
Potrivit minutei, Tribunalul Constanța a respins cererea prin prisma capătului trei, ca neîntemeiată.
 
Cum și-a motivat reclamantul cererea
 
În motivare, reclamantul a arătat, în esenţă, că în perioada 01.09.2019-01.10.2023 a desfăşurat activitatea ca funcţionar public cu statut special-politist în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române - Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa, având funcţia de şef brigadă, pontajele lunare fiind înaintate de către BCCO Constanţa către IPJ Constanţa care stabilea (calcula) nivelul venitului lunar (salariu, norma de hrană, echipament etc) şi făcea plata, iar IGPR punea la dispoziţia IPJ Constanţa banii pentru salarii.
„În perioada cuprinsă între 20.04.2021 - 01.10.2023 a beneficiat de dreptul prevăzut de art.15 alin.1 din Anexa VI la Legea-cadru nr.153/2017, respectiv de acordarea unei majorări a salariului de funcţie de până la 50% pentru executarea de lucrări de excepţie sau misiuni speciale, după cum urmează: 2021 - SEMESTRUL I (ianuarie-iunie) - 50%, 2021 - SEMESTRUL II (iulie-decembrie) - 50%, 2022- SEMESTRUL I ( ianuarie-iunie) - 50%, 2022 - SEMESTRUL II (iulie-decembrie) - 50%, 2023 - SEMESTRUL I ( ianuarie-iunie)-50%, 2023 - SEMESTRUL II (iulie-decembrie)-50%.
 
A mai arătat că majorarea de până la 50% calculată la solda/salariul funcţiei de bază este un drept reglementat pentru personalul din întregul sistem de apărare, ordine publică și Securitate națională şi se acordă la propunerea fundamentată și motivată în scris a şefului ierarhic nemijlocit, care cuprinde şi procentul majorării.
 
De asemenea, a precizat că în a doua jumătate a lunii februarie 2024, a luat cunoştinţă de la alţi poliţişti despre faptul că, începând cu luna ianuarie 2024, Direcţia Generală Financiară a modificat modalitatea de calcul a majorării prevăzută la art.15 alin.1 din Anexa VI la Legea-cadru nr.153/2017.
 
Astfel, având în vedere că OUG nr. 115/2023 nu furnizează o bază legală pentru majorarea substanţială a salariului de excelenţă corespunzător lunii ianuarie 2024, apreciează că se naşte o prezumţie justificată că majorarea de excelenţă trebuia calculată, încă din anul 2017, prin raportare la salariul de funcţie prevăzut pentru funcţia ocupată aferent fiecărei perioade în care s-a acordat.
 
A mai arătat că până la finalul anului 2023, baza de calcul a majorării a fost reprezentată în mod nelegal de salariul de funcţie din anul 2009 şi nu de salariul de funcţie în plată, sens în care este evident că modalitatea de calcul aleasă de pârâţi a fost greşită şi se impune recalcularea, în sensul de a se folosi ca bază de calcul salariul de funcţie actualizat conform prevederilor legale succesive aferente perioadei în litigiu.
 
De altfel, prin adresa nr.393/DPS/31.01.2024, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale comunica Ministerului Afacerilor Interne, ca răspuns la adresa nr.597179/30.01.2024 prin care se cereau precizări cu privire la modalitatea de calcul a majorării prevăzută de art.15 alin.l din Anexa VI la Legea-cadru nr.153/2017, următoarele precizări: Majorarea prevăzută de art.15 alin.l din Anexa VI la Legea-cadru nr.153/2017 se calculează prin aplicarea cotei procentuale prevăzută de lege la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, rezultând noua solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, cu respectarea prevederilor art.15 alin.2 din Anexa VI la Legea-cadru nr.153/2017.
 
În acest context, a precizat că modalitatea de calcul prin aplicarea majorării la o altă bază decât salariul de funcţie este în mod evident incorectă şi i-a creat mari prejudicii, în condiţiile în care, în toată perioada(20.04.2021-01.10.2023), majorarea a fost calculată prin aplicarea la o bază de calcul mult mai mică decât salariul de funcţie în plată.
 
Mai mult, acest mod de calcul greşit a fost semnalat şi de către Casa sectorială de pensii care a observat un calcul diferit al unor drepturi salariale din baza de calcul a pensiei unor militari, respectiv două instituţii din structură calculau acest drept prin aplicare la salariul de funcţie în plată, iar M.A.I. la o bază veche de calcul.
 
Pentru a putea face dovada că a beneficiat de acest drept acordat în baza art.15 alin.l din Anexa VI la Legea-cadru nr.153/2017, în perioada 20.04.2021-01.10.2023, a solicitat I.P.J. Constanţa să-i comunice perioada şi procentul acordat ca titlu de majorare pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale, însă prin adresa nr.(...).04.2024 i s-a răspuns că actele administrative în cauză au fost acordate prin ordin al Ministrului Afacerilor Interne, document clasificat şi ca atare solicitarea sa a fost înaintată către Direcţia Management Resurse Umane, care la data de 17.04.2024 i-a comunicat adresa cu nr.(...)/11.04.2024 care atestă că a beneficiat de majorarea salarială de până la 50%, menţionând şi perioadele aferente, adresă ataşată la dosar.
 
Mai mult, prin adresa din data 22.04.2024, a solicitat pârâtei I.G.P.R. să i se repare prejudiciul creat prin calcularea greşită a majorării pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale şi să i recalculeze drepturile salariale conform modului de calcul aplicat, în mod corect, începând cu luna ianuarie 2024, însă, prin adresa nr. (...)/13.03.2024, i s-a comunicat în data de 22.03.2024 că pârâta I.G.P.R. a refuzat să dea curs solicitării sale.
 
Prin adresa din data 22.04.2024, a solicitat pârâtei I.P.J. Cta să-i repare prejudiciul creat prin calcularea greşită a majorării pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale şi să-i recalculeze drepturile salariale conform modului de calcul aplicat, în mod corect, începând cu luna ianuarie 2024, însă, prin răspunsul-adresa nr.(...).03.2024, pârâta IPJ Constanţa a refuzat să dea curs solicitării sale.
 
Față de cele arătate, având în vedere că prin corectarea modalităţii de calcul a majorării prevăzută de art. l5 alin. 1 din Anexa VI la Legea-cadru nr.153/2017 începând cu luna ianuarie 2024, în sensul aplicării cotei procentuale prevăzută de lege la salariul de funcţie în plată, fără a exista vreo modificare legislativă în acest sens, este făcută, fără niciun dubiu, dovada că în perioada (...) pârâtele au calculat greşit această majorare prin aplicarea la o bază reprezentată de salariul de funcţie din anul 2009 sau chiar la o bază de calcul necunoscută, cert fiind că în modalitatea de calcul folosită până la data de 31.12.2023, pârâtele au diminuat baza de calcul asupra căreia au aplicat procentul de majorare pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale, apreciază că în mod nejustificat nu au dat curs solicitărilor sale exprimate prin adresele anterior menţionate.
 
În susţinerea cererii sale, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.
 
În ceea ce priveşte capătul de cerere nr. 2, a invocat prevederile art. 1531 (repararea integrală) Cod civil, precum şi ale art. 1535 Cod civil (daunele moratorii în cadrul obligaţiilor băneşti), învederând că despăgubirile civile trebuie să cuprindă atât pierderea efectivă, cât şi beneficiul nerealizat, deoarece numai prin această modalitate se asigură respectarea principiului reparării integrale a prejudiciului consacrat de art. 1531 Cod civil.
 
Mai mult, precizează că dobânda legală urmează a se calcula conform OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.
 
În ceea ce priveşte capătul de cerere nr.3, a arătat că pentru recuperarea integrală a prejudiciului, având în vedere că în urma calculării corecte a majorării prevăzută de art.15 alin.1 din Anexa VI la Legea-cadru nr.153/2017, salariul creşte semnificativ, şi a solicitat admiterea acestuia şi obligarea pârâtelor la refacerea adeverinţei nr.405536/19.10.2023 a IPJ Constanţa care a fost avută în vedere la calculul pensiei.
 
Toate aspectele invocate mai sus se înscriu în dispoziţiile art.1 coroborat cu art.2, alin.1 lit.i din Legea nr. 554/2004 dovedind cererea ca fiind întemeiată”, se arată în motivare.
 
Sursa text: Rejust.ro
 
În secțiunea Documente poate fi parcursă în integralitate Hotărârea nr.211/2025 pronunțată de Tribunalul Constanța.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Vameșul Muller Edith cheamă în judecată Autoritatea Vamală Română! (DOCUMENTE)