UPDATE. Lovitură în instanță Curtea de Apel Ploiești suspendă anularea alegerilor din 2024 (DOCUMENT)
UPDATE. Lovitură în instanță: Curtea de Apel Ploiești suspendă anularea alegerilor din 2024 (DOCUMENT)


Decizia a fost pronunțată în dosarul cu numărul vechi 301/42/2025, în care reclamantul Popescu Gheorghiță a cerut anularea actului administrativ emis de Curtea Constituțională. În urma deliberărilor, instanța a admis atât cererea de suspendare, cât și acțiunea în anulare.
Potrivit unor surse, dosarul va fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție în cinci zile.

Ce înseamnă această hotărâre?
Concret, executarea Hotărârii CCR nr. 32/2024 a fost suspendată până la soluționarea definitivă a cauzei, ceea ce înseamnă că rezultatele alegerilor din decembrie 2024 rămân, temporar, în vigoare. În plus, Curtea de Apel Ploiești a dispus și anularea hotărârii CCR, hotărâre care, în cazul în care rămâne definitivă, va înlătura efectele juridice ale deciziei Curții Constituționale privind anularea scrutinului.
Instanța a obligat, de asemenea, pârâta – Curtea Constituțională a României – la plata sumei de 70 de lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Hotărârea nr. 135/2025 a fost pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei, în data de 24 aprilie 2025. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile, recurs ce se va depune la Curtea de Apel Ploiești.
UPDATE:
Fostul judecător Cristi Danileț a postat pe pagina sa de Facebook o reacție la decizia instanței din Ploiești.
O instanță de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie a CCR, cum e cea de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Cu atât mai mult o decizie CCR care s-a pus deja in aplicare, prin emiterea HG de organizare a unor noi alegeri, în luna mai 2025. Cum să suspenzi să se aplice ceva ce deja s-a aplicat??
Desigur, dacă se decide altfel avem de a face cu o aberație judiciară, care produce urmatoarele consecințe:
- judecătorul respectiv riscă să fie anchetat disciplinar pentru aplicarea cu rea-credință a legii;
- soluția va fi corectată de ICCJ;
- INM trebuie să facă sesiuni speciale de pregătire a magistraților în drept administrativ și drept constituțional“ - a menționat Cristi Danileț
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Raport al Comisiei de la Veneția cu privire la anularea rezultatelor alegerilor din România
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp