Magistrații Curții de Apel Constanța amână pronunțarea în dosarul fostului prefect Adrian Viorel Nicolaescu

Dosarul în care Adrian Viorel Nicolaescu, fost prefect al județului Constanța, suspectat de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, a fost achitat, în primă instanță, se află pe masa magistraților Curții de Apel Constanța.
 

Potrivit portalului de judecată, astăzi, 11.11.2024, judecătorii au amânat pronunțarea în contestația formulată de DNA împotriva deciziei Tribunalului Constanța de a-l achita pe fostul prefect, magistrații urmând să se pronunțe cererilor de probe la data de 14.11.2024. Termenul de judecată a fost amânat până la finele lunii noiembrie 2024.

 

 

Oricare va fi decizia curții de apel, aceasta va fi definitivă!
 
Amintim, decizia privind achitarea a fost luată, potrivit datelor noastre, de completul de judecată prezidat de magistratul Antoaneta Ardeleanu, de la Tribunalul Constanța, care a ajuns la concluzia că fapta de care a fost acuzat fostul prefect al Constanței nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege.
 

Dosarul a fost instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
 
În perioada martie 2016 – iulie 2017, inculpatul Nicolaescu Adrian Viorel, în calitatea menționată mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege, în sensul că ar fi făcut toate demersurile pentru a împiedica eliberarea unor titluri de proprietate către o persoană care obținuse anterior recunoașterea judecătorească a drepturilor sale, pentru o suprafață de 19 hectare de teren amplasat în municipiul Constanța, pe malul lacului Siutghiol.
 
Concret, inculpatul Nicolaescu Adrian Viorel: ar fi trebuit să valideze propunerea Comisiei Locale Mihail Kogălniceanu, aspect pe care l-ar fi refuzat în mod nejustificat, ar fi trebuit să ia act, de îndată, de desființarea titlurilor persoanei neîndreptățite și să emită titlurile de proprietate, astfel cum au stabilit definitiv și irevocabil instanțele de judecată, ar fi împiedicat, pe toată durata mandatului său, emiterea titlurilor de proprietate, prin restituirea documentației, prin refuzul de a valida propunerea Comisiei Locale Mihail Kogălniceanu și prin omisiunea intenționată de a efectua orice minim demers pentru emiterea titlurilor.
 
Independent de cele prezentate mai sus, în anul 2011, Primăria municipiului Constanța a expropriat cca 2,3 hectare din cele 19 hectare, proprietatea persoanei vătămate. Primăria a emis în acest sens o Hotărâre de Stabilire a Despăgubirilor prin care s-a dispus plata sumei de 240.465 euro către persoana care își va proba dreptul real asupra terenului expropriat.

 
Persoana vătămată a aflat despre expropriere în anul 2015 și s-a adresat Primăriei municipiului Constanța cu o cerere de eliberare, în favoarea sa, a sumei de 240.465 euro. Suma nu a fost însă eliberată, întrucât persoana vătămată nu avea titluri de proprietate pentru terenul expropriat.
 
Precizăm că, până la terminarea mandatului de prefect al inculpatului, terenul în cauză s-a aflat în posesia unei persoane căreia instanța de judecată i-a anulat toate titlurile de proprietate. Prin demersurile precizate mai sus, inculpatul ar fi privat persoana respectivă de dreptul său de proprietate, recunoscut de instanța de judecată, asupra terenului respectiv, evaluat la aproximativ 6.460.000 euro, dar și de suma de 240.465 euro cuvenită pentru exproprierea unei părți din acest teren, asigurându-i totodată folosința terenului în suprafață de 19 hectare persoanei care l-a „deținut” în condițiile menționate mai sus.
 
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.
 
În motivarea deciziei, magistratul investit cu soluționarea cauzei arată, printre altele, că „împrejurarea că, Adrian Viorel Nicolaescu a afirmat într-o anumită împrejurare că partea civilă nu are dreptate în acest caz și că nu i se vor emite titlurile de proprietate solicitate, nu constituie un element decisiv care să conducă la ideea că inculpatul a acționat cu rea credință sau intenție directă, asa cum a fost retinută prin rechizitoriu, din moment ce existau impedimente constatate în acest caz de membrii Comisiei Județene dar și locale (...)“.
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
DNA a contestat achitarea fostului prefect Adrian Nicolaescu! Magistrații Curții de Apel Constanța, așteptați să soluționeze cauza astăzi