Malpraxis dovedit Judecătorii au motivat condamnarea ginecologului constănţean acuzat de moartea unei tinere paciente

Judecătorii din cadrul Curţii de Apel Constanţa şi-au motivat decizia prin intermediul căreia au hotărât condamnarea definitivă a unui medic ginecolog, care a lucrat în cadrul Spitalului Judeţean Constanţa, la pedeapsa de doi ani şi şase luni de închisoare, pentru ucidere din culpă, victima fiind o copilă de 15 ani. Conform actului de sesizare a instanţei, o adolescentă de 15 ani, din Constanţa, a murit la patru ore după ce a făcut un avort în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa.
 
Pe data de 18 iunie, Tribunalul Constanţa a decis condamnarea medicului ginecolog, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, la pedeapsa de doi ani şi şase luni de închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului prev. de art. 64 alin.1 lit.c (dreptul de a exercita profesia de medic) Cod penal 1969, pe o perioadă de doi ani după executarea pedepsei principale. Instanţa a dispus obligarea medicului ginecolog în solidar cu partea responsabilă civilmente Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa şi Societatea de asigurare SC Asigurarea Românească - Asirom Vienna Insurance Group SA (în limita plafonului de 62.000 de euro) şi Societatea de asigurare Omniasig Vienna Insurance Group SA la plata sumei de 100.000 de euro cu titlu de daune morale către partea civilă.
 
Asta în timp ce faţă de o asistentă medicală, acuzată de fals intelectual, instanţa a încetat procesul penal pornit.
 
Decizia Tribunalului Constanţa a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa, instanţă care, la data de 20 decembrie 2018, a menţinut în parte decizia Tribunalului Constanţa. Instanţa a redus cuantumul daunelor morale şi a decis obligarea inculpatului în solidar cu părţile responsabile civilmente SA Asigurarea Românească Asirom Vienna Insurance Group SA şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa la plata sumei de 10.000 de euro către partea civilă. Mai mult, Curtea de Apel a desfiinţat foaia de observaţie şi internare pentru pacientă.
 
Medicul, plecat din ţară
 
În motivarea deciziei, judecătorii din Curtea de Apel Constanţa au consemnat că „inculpatul, fiind plecat din ţară, nu s-a prezentat în instanţă la niciun termen de judecată, depunând însă la dosar, prin intermediul apărătorului ales, un înscris prin care a învederat că recunoaşte în totalitate infracţiunea reţinută prin actul de inculpare, astfel cum a fost ea descrisă în considerentele acestuia, în raport de această recunoaştere solicitând judecarea potrivit procedurii simplificate; prin acelaşi înscris a precizat că nu recunoaşte că ar fi săvârşit infracţiunea de provocare ilegală a avortului, astfel cum s-a reţinut în considerentele deciziei pronunţate de instanţa de control judiciar“.
 

Putea să prevadă moartea adolescentei?

 
„În legătură cu încadrarea juridică a faptei inculpatului, cererea acuzării de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de „ucidere din culpă” prev. de art.178 alin.(1,2) cod penal 1969 în infracţiunea de „provocare ilegală a avortului” prev. de art.185 alin.(1) lit.c) şi alin.(3) cod penal 1969 (actualmente „întreruperea cursului sarcinii” prev. de art.201 alin.(1) lit.c) şi alin.(3) cod penal ) nu este întemeiată. Potrivit art.185 alin.(1) lit.c) şi alin.(3) cod penal 1969, este incriminată fapta de întrerupere a cursului sarcinii, prin orice mijloace dacă vârsta sarcinii a depăşit patrusprezece săptămâni; pe plan subiectiv, ca infracţiune praeterintenţionată, provocarea ilegală a avortului, se caracterizează atât prin intenţie, în ceea ce priveşte manoperele avortive, cât şi prin culpă cu privire la rezultatul produs, moartea victimei, a cărei survenire inculpatul nu a prevăzut-o, deşi putea şi trebuia să o prevadă“, potrivit motivării.
 

Chiuretaj în cabinetul inculpatului

 
„Ori, în cauză, din declaraţiile martorelor (…), rezultă că, însoţită de mama sa, victima (…) s-a prezentat la spital, fiind internată, la recomandarea inculpatului, medic ginecolog, cu diagnosticul de avort incomplet, sarcină 14 săptămâni, nu sunt probe că inculpatul a cunoscut la acel moment, pe baza consultului, probabil superficial, al pacientei, că sarcina avea peste 14 săptămâni şi nici însoţitorii-martorele (…) nu i-au comunicat, prezentat vreun înscris în urma consultului şi refuzului martorului (…) de a efectua intervenţia avortivă, insistând pe întrerupere sarcinii la cererea minorei. Ulterior internării, întrucât pacienta (…) sângera, a fost supusă, cu acordul scris al mamei, unui chiuretaj în cabinetul inculpatului în jurul orelor 22.40, potrivit declaraţiilor inculpatului coroborate cu declaraţiile martorelor (…). În continuare, din cauza unei sângerări semnificative apărute în timpul manevrei este chemat medicul şef de gardă, dr. (…), care finalizează manevra şi pacienta este transferată pentru a fi monitorizată pe sectorul de ginecologie, primind tratament antibiotic antiinflamator. Însă, la orele 01.25, în urma solicitării asistentei de serviciu medicul de gardă, inculpatul (…) a examinat pacienta şi, în urma răspunsului prompt al medicului de gardă ATI dr. (…), au consemnat împreună abdomen suplu fără matitate deplasabilă, dar cu semne de anemie, la orele 02.30, pacienta a fost reexaminată în STI, unde s-a constatat că echilibrul hemodinamic se altera, era instabil, motiv pentru care s-a decis continuarea reechilibrării volemice şi hematologice împreună cu tratament cu dopamină, dar la orele 02.36, potrivit declaraţiei medicului (…), constatându-se o stare gravă, s-a decis intervenţie chirurgicală, practicându-se, la orele 02.45 IOT cu ventilaţie mecanică din cauza dificultăţii de menţinere a funcţiei respiratorii şi administrare tratament de către medicul ATI care, constatând, la orele 03.00, un abdomen destins de volum şi făcând o puncţie abdominală de extragere sânge, a solicitat consult ginecologic de urgenţă, medicii de gardă pe ginecologie (…) şi inculpatul (…) au decis intervenţia chirurgicală de urgenţă, dar aceasta a fost contraindicată de către medicul de ATI, pacienta fiind examinată la orele 03.20 de către echipa ATI a constatat un abdomen crescut de volum, stop cardiac cu zgomote cardiace absente, midriază fixă şi cu toate manevrele de resuscitare pacienta nu a răspuns, la orele 04.0“0, fiind declarat decesul prin stop cardiac.

 

„A efectuat cu intenţie manoperele avortive“

 
„Cum, martora (…) a declarat că pacienta (…) a fost supusă unui chiuretaj în cabinetul medicului deoarece sângera, iar martorii (…) şi (…) au precizat, în declaraţiile date, că în toate cazurile de avort incomplet se impune efectuarea chiuretajului, mai ales în cazul unei sarcini avansate, nu se poate reţine că inculpatul (…) a efectuat cu intenţie manoperele avortive deşi sarcina avea vârsta peste 14 săptămâni, nerespectarea atribuţiilor şi deontologiei profesionale prin neefectuarea unor investigaţii temeinice la momentul internării şi mai ales la cel al chiuretajului ( rezultate de laborator , diagnostic ecografic), transmiterea orală a aspectelor pe care să le completeze coinculpata în fişa de internare sunt elementele care definesc vinovăţia inculpatului sub forma culpei caracteristică laturii subiective a infracţiunii de „ucidere din culpă“, neimpunându-se schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prev. de art.185 alin.(1) lit.c) şi alin.(3) cod penal 1969. Totodată, potrivit experienţei şi cunoştinţelor profesionale de care dispunea, inculpatul (…) ar fi trebuit să prevadă că urmarea nerespectării măsurilor de prevedere pentru exerciţiul profesiei sale, aceea de medic ginecolog, având în vedere complexitatea cazului, fiind vorba despre o pacientă cu vârsta de 15 ani, diagnosticată cu avort incomplet şi care prezenta sângerări, puteau surveni complicaţii care să conducă la decesul acesteia, lucru care de altfel s-a şi întâmplat, că acţiunile şi inacţiunile sale au contribuit la producerea rezultatului periculos - decesul victimei - rezultat pe care nu l-a prevăzut, deşi putea şi trebuia să îl prevadă“.
 

Moartea victimei, violentă

 
„În acelaşi sens, sunt şi concluziile raportului medico-legal de necropsie cu nr. 316/A3/2010, din data de 09.02.2011 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Constanţa şi ale raportului de nouă expertiză medico-legală cu nr.A.5/(…) întocmit de INML Mina Minovici, avizat de comisia de avizare şi control de pe lângă INML Bucureşti, potrivit cărora, rezultă că moartea victimei (…) a fost violentă, datorându-se şocului hemoragic (…)“
 

Sunt întrunite elemente de malpraxis

 
„Alături de concluziile medico-legale, relevante sunt şi consemnările din cuprinsul raportului consiliului medical din data de (…).2010, că medicul curant al pacientei (…), respectiv inculpatul dr. (…) nu a recomandat de la internare analize curente şi nu a efectuat ecografie abdominală pentru a preciza vârsta exactă a sarcinii; nu a raportat acest caz special medicului şef al gărzii; a efectuat chiuretajul uterin fără a fi asistat de un medic anestezist; în timpul manevrei de chiuretare producându-se plaga ce a perforat uterul şi a determinat hemoperitoneu masiv, şoc hemoragic şi decesul pacientei - toate acestea evidenţiind că medicul (…) este culpabil.
 
Concluzia este întărită şi prin decizia nr.(…)/01.09.2010 a Comisiei de Monitorizare şi Competenţă Profesională pentru cazurile de malpraxis, întrunită în şedinţa de lucru din data de 31.08.2010, care, în urma discutării şi analizării cazului care a făcut obiectul sesizării nr.741/2010, în temeiul art.34-35 din Ordinul 1343/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, a decis că sunt întrunite elemente de malpraxis în cazul medicului (…)“.
 

Intervenţie medicală neglijentă şi neprofesionistă

 

„Referitor la individualizarea pedepsei, potrivit criteriilor prevăzute de art.72 cod penal, printre care şi pericolul social concret ridicat în cauză al faptei, dat de intervenţia medicală neglijentă şi neprofesionistă, asupra victimei în vârstă de numai 15, provocându-i leziuni grave ce i-au produs decesul, nesupraveghind-o după manevra avortivă, pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului (…) este de natură să asigure prevenţia generală, reeducarea inculpatului, să răspundă sentimentelor opiniei publice de indignare, frustrare, insecuritate; la determinarea cuantumului pedepsei, instanţa a avut în vedere limitele prevăzute de art.396 alin.(10) cod procedură penală faţă de recunoaşterea faptei şi recurgerea la procedura simplificată“, potrivit motivării Curţii de Apel Constanţa.
 
Sursa text: rolii.ro