Mazăre, achitările şi judecătorii Fostul primar trebuie să primească aproape 20.000 de euro

Simona Cristina Neniţă, Anca Mădălina Alexandrescu şi Daniel Grădinaru, toţi magistraţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, au soluţionat în primă instanţă dosarul Campusului Social Henri Coandă, unde fostul primar al municipiului Constanţa, Radu Ştefan Mazăre, este acuzat de luare de mită şi de fals în declaraţii (trei infracţiuni), fratele său, fostul senator Alexandru Mazăre, este bănuit de complicitate la luare de mită şi de fals în declaraţii (trei infracţiuni), iar în sarcina omului de afaceri Avraham Morgenstern s-a reţinut infracţiunea de dare de mită.
 
Cei trei magistraţi au decis schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina lui Alexandru Mazăre din trei infracţiuni de fals în declaraţii (…) în infracţiunea de fals în declaraţii. Ulterior, completul de judecată a decis condamnarea lui Alexandru Mazăre (....) la pedeapsa de 5.000 de lei amendă penală. De asemenea, instanţa i-a atras atenţia fostului senator că în cazul în care se sustrage cu rea-credinţă de la executarea amenzii, instanţa poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii.
 
În continuare, judecătorii Simona Cristina Neniţă, Anca Mădălina Alexandrescu şi Daniel Grădinaru au decis achitarea lui Alexandru Mazăre sub aspectul infracţiunii de complicitate la luare de mită. Instanţa a decis că fapta de care este acuzat fratele lui Radu Mazăre nu există.
 
Omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost achitat sub aspectul infracţiunii de dare de mită, după ce judecătorii au concluzionat că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege“.
 
În cazul fostului primar al municipiului Constanţa, Radu Ştefan Mazăre, Curtea Supremă a schimbat încadrarea juridică a faptelor din trei infracţiuni de fals în declaraţii (…) în infracţiunea de fals în declaraţii. În continuare, magistraţii au decis condamnarea lui Radu Mazăre (...) la pedeapsa de 5.000 de lei amendă penală.
 
Instanţa a mai decis achitarea fostului primar al municipiului Constanţa sub aspectul infracţiunii de luare de mită. În acest caz, instanţa a decis că fapta de care este acuzat Radu Mazăre nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.
 
În continuare, cei trei judecători au decis ridicarea măsurii asigurătoare a sechestrului, instituit prin ordonanţa din data de 28.03.2016, asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor Alexandru Mazăre şi Radu Ştefan Mazăre. „Ridică măsura asigurătoare a sechestrului, instituit prin ordonanţa din 11.04.2014, asupra sumelor de 18.550 de euro şi 114 dolari USA ridicate de la inculpatul Mazăre Radu Ştefan cu ocazia percheziţiei domiciliare“, potrivit minutei judecătoreşti. În prezenta cauză, Radu Mazăre şi Avraham Morgenstern au fost reţinuţi preventiv pe o durată de 24 de ore începând de la data de 8.04.2014 până la data de 9.04.2014.
 
Decizia judecătorilor Simona Cristina Neniţă, Anca Mădălina Alexandrescu şi Daniel Grădinaru nu este definitivă. Tot în acest dosar, procurorii DNA au cerut şi au obţinut arestarea preventivă în lipsă a omului de afaceri Elan Schwartzenberg.

 
În Dosarul Retrocedărilor din Constanţa, Radu Mazăre a luat patru ani de închisoare cu suspendare. Decizia nu este definitivă.
 
Judecătoarea Corina Cornelia Dăescu, din Curtea de Apel Bucureşti, învestită cu soluţionarea cauzei, a constatat că „legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968“. Astfel, „în temeiul art. 396, alin. 1 şi 2 Cpp, art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 2481 Cp cu aplic. art. 41, alin. 2 Cp şi art. 5 Cp“, judecătoarea Corina Cornelia Dăescu l-a condamnat, în primă instanţă, pe „inculpatul Mazăre Radu Ştefan la pedeapsa de patru ani închisoare (punctele A, D, E din rechizitoriu)“.
Instanţa i-a interzis fostului primar al Constanţei, „în baza art. 64 C.p. - 65 alin. 1 lit. a şi b C.p., ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, toate pe o perioadă de doi ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri“.
 
Mai departe, judecătoarea Corina Cornelia Dăescu a încetat procesul penal faţă de Radu Ştefan Mazăre, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 289, alin. 1 Cp, cu aplic. art. 41, alin. 2 Cp şi art. 5 Cp (punctele „A“, „D“ şi „E“ din rechizitoriu). Corina Cornelia Dăescu a luat decizia mai sus precizată raportat la art. 16, lit. f din Codul de procedură penală. Articolul 16 prevede cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale, iar litera „f“ arată că „a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori a inculpatului persoană juridică“. Mai departe, „în temeiul art. 396 alin. 1 şi 5 Cpp rap. la art. 16 lit. b teza a II-a Cpp“, instanţa a dispus achitarea lui Radu Ştefan Mazăre pentru „infracţiunea prevăzută de art. 323 Cp, cu aplic. art. 5 Cp“. Achitarea a fost dispusă raportat la articolul 16, lit. b, potrivit căruia „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege“.
 
Într-un alt dosar, judecătoarea Mihaela Vlăşceanu, magistrat al Tribunalului Constanţa, a decis condamnarea în primă instanţă a lui Radu Ştefan Mazăre la şase ani şi şase luni de închisoare, cu executare. Mai mult, instanţa a dispus achitarea lui Mazăre pentru „săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 13, ind. 2 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297, alin. 1 C.p. (fapta privind predarea a două terenuri situate pe str. I.L. Caragiale, zona bl.L53A-L94 către proprietarul lor Greavu Sorin Constantin)“, în baza art. 396, alin. 5 în ref. la art. 16, alin. 1, lit. b - teza întâi C.p.p. şi la Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale. Achitarea s-a făcut în baza art. 396, alin. 5 în ref. la art. 16, alin. 1, lit. b - teza întâi C.p.p. - fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, şi la Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale .

 
În prezent, Radu Ştefan Mazăre este judecat în prezent în patru dosare penale, toate instrumentate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
 
Cauzele, denumite generic, sunt:
 
1 - „Retrocedările din Constanţa“ - dosar soluţionat în primă instanţă. Urmează decizia ÎCCJ, care va fi definitivă. În cauză, pe data de 10 iulie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a decis condamnarea lui Radu Mazăre la patru ani de închisoare cu suspendare, aceasta reprezentând cea mai mare pedeapsă aplicată din dosar.
 
2 - „Terenurile din Mamaia“, în care a fost deferit Justiţiei (în aprilie 2015) alături de Sorina-Gina Hortolomei-Moscu - dosar soluţionat în primă instanţă. Fostul edil-şef a luat şase ani şi şase luni închisoare cu executare. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel Constanţa.
 
3 - Cel în care este „coleg“ cu fostul viceprimar al Constanţei Gabi Stan, cu omul de afaceri Sorin Strutinsky, dar şi cu alte persoane, printre ele aflându-se cinci salariaţi ai Primăriei Constanţa. În cauză, ÎCCJ a dispus arestarea lui Radu Mazăre.
 
4 - Dosarul Campusului Social Henri Coandă, unde Radu Mazăre a fost trimis în judecată (aprilie 2016) alături de Alexandru Mazăre, fost senator în Parlamentul României, şi de omul de afaceri Avraham Morgenstern. Dosarul se află la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. În cauză, Radu Mazăre este bănuit de luare de mită şi de fals în declaraţii (trei infracţiuni).
 
În prezent, fostul primar al municipiului Constanţa se află în Madagascar.
 
Într-un alt dosar, Avraham Morgenstern a fost condamnat la opt ani de închisoare.