Metoda „Lover boy“ Membrii unei familii din Constanța, acuzați de proxenetism. Când începe procesul

 

• Inculpații sunt acuzați de procurorii din Constanța că au obținut, în perioada 2012-2019, sute de mii de euro de pe urma unor activități de prostituție prostituției desfășurate pe teritoriul orașului Valencia, Spania și pe teritoriul orașului Praga, Cehia.

 
Magistrații din cadrul Judecătoriei Constanța au stabilit primul termen în dosarul în care membrii unei familii din Constanța au fost trimiși în judecată pentru proxenetism și complicitate la proxenetism.
 
Cauza se va afla în atenția magistraților la finele lunii septembrie 2021.
 
Dosarul a fost instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.
 
Inculpații sunt acuzați de procurorii din Constanța că au obținut, în perioada 2012-2019, sute de mii de euro de pe urma unor activități de prostituție prostituției desfășurate pe teritoriul orașului Valencia, Spania și pe teritoriul orașului Praga, Cehia.
 
În actul de sesizare a instanței, procurorii arată că „din sumele de bani provenite din activitatea infracţională, inculpaţii au reuşit să achiziţioneze trei imobile, să asigure utilarea acestora cu obiecte de mobilier şi aparate de uz casnic, achiziţionarea de bijuterii şi haine, achiziţionarea de autoturisme de lux, precum şi menţinerea unui nivel de trai ridicat fără a fi nevoiţi să muncească“.
 
În cadrul familiei, fiecare membru desfăşura activitatea infracţională în mod independent în raport de fiecare victimă, dar s-a constatat că membrii acesteia se sprijineau reciproc prin acordarea unor sume de bani cu împrumut în vederea dezvoltării sau reluării activităţii de exploatare a unor persoane, dar şi prin sprijin moral şi material, reprezentat de sfaturi referitoare la modalitatea cea mai eficientă de exploatare a victimelor şi intervenţia de îndată în situaţia în care o victimă îşi exprima intenţia de a renunţa la practicarea prostituţiei în folosul unui membru al familiei. Intervenţia era reprezentată de convingerea victimei, prin manipulare şi comportament caracterizat de o falsă empatie, de a continua activitatea de
prostituţie în folosul inculpaţilor.
 

De asemenea, pentru a ascunde natura infracţională a activităţilor desfăşurate, membrii familiei au apelat la ajutorul altor persoane din cadrul familiei extinse sau din anturajul acestora pentru a primi sumele de bani transmise de către persoanele exploatate, dar şi pentru a înscrie în registrele publice anumite bunuri mobile sau imobile.
 
Suspiciuni în rândul unităţilor de transfer
 
În cazul transmiterii sumelor de bani prin serviciile de transfer rapid, s-a constatat că apelarea la ajutorul altor persoane pentru efectuarea tranzacţiilor, s-a realizat şi datorită faptului că sumele de bani transmise de victime erau suficient de mari încât au condus la trezirea unor suspiciuni în rândul unităţilor de transfer şi la blocarea transferurilor realizate de victime şi inculpaţi, această împrejurare fiind relevantă pentru a înţelege dimensiunea activităţii infracţionale.
 
Activitatea infracţională de proxenetism desfăşurată de membrii familiei reprezintă o adevărată îndeletnicire perpetuată pe parcursul unei perioade lungi de timp, iar iniţierea inculpatului minor (...) în această activitate, reprezintă o confirmare a faptului că intenţia acestora era de a continua activitatea infracţională în viitor şi de a transmite experienţa infracţională către membrii tineri din cadrul familiei.
 
Ceea ce este grav în această cauză, este faptul că inculpaţii au urmărit specializarea lor în activitatea infracţională, manifestând indiferenţă şi dispreţ faţă de victimele care erau exploatate sexual, cunoscând din discuţiile cu victimele efortul uriaş şi starea de epuizare fizică pe care acestea le resimţeau, ceea ce conduce la concluzia că inculpaţii nu au capacitatea de a conştientiza şi respecta valorile sociale referitoare la ocrotirea persoanelor vulnerabile, considerând că societatea se împarte între oameni „descurcăreţi” şi victime, reuşita activităţii infracţionale fiind percepută de către inculpaţi ca o abilitate, în sens pozitiv.

 
Jocuri de noroc
 
Această indiferenţă faţă de sacrificiul victimelor rezultă şi din uşurinţa cu care inculpaţii cheltuiau sumele de bani primite, pentru a participa la jocuri de noroc sau pentru a-şi cumpăra bunuri care le asigurau confortul persoanl (autoturisme, haine, telefoane).
 
Aceste constatări evidenţiază faptul că, în planul psihic al inculpaţilor, comportamentul infracţional s-a sedimentat şi a fost adoptat ca stil de viaţă pentru menţinerea unui standard de trai ridicat fără a fi nevoiţi să muncească, astfel că tragerea la răspundere penală a inculpaţilor se impune pentru îndreptarea comportamentului acestora prin conştientizarea de către inculpaţi că trebuie să se raporteze în mod corect la valorile sociale ocrotite de lege.
 
Deşi această activitate de seducţie reprezintă o adevărată inducere în eroare a victimelor cu privire la promisiunile făcute de exploatatori, faptul că persoanele de sex feminin au reprezentarea faptului că vor practica prostituţia conduce la „ocolirea” elementului material al infracţiunii de trafic de persoane, aspect bine cunoscut de către exploatatori.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 
Premieră negativă în istoria ISU Dobrogea!