Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:51 22 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

„Mi-am dat seama că e toate trei proaste“ Condamnarea definitivă pentru „Dr. Lana“, care a operat și la Constanța! (MINUTA)

ro

02 Jun, 2023 00:00 7787 Marime text
Paturi în spital. Foto cu rol ilustrativ din Arhiva ZIUA de Constanța
  • Judecătorii au spus că suspecta nu era înregistrată în Colegiul Medicilor din România „desfășurând profesia de medic pe teritoriul României fără drept de liberă practică în condițiile legii“.
  • Magistrații instanței de apel au admis apelurile declarate de Dr. Lana și soțul său și au decis reducerea pedepsei aplicate femeii de la un an și șase luni la un an cu suspendare sub supraveghere pentru exercitare fără drept a unei profesii sau activități.
  • Soțul său a fost condamnat la o amendă penală de 12.000 de lei.
  • Judecătorii primei instanțe au reținut o parte dintre interceptările convorbirilor dintre Dr. Lana și soțul său, cu privire la clientele venite pentru intervențiile estetice: „-Ieși la geam că sunt trei proaste aicea care nu găsesc. - Da, da, da.. mi-am dat seama că e toate trei proaste.. ok.. da` câte are programare, iubitule? Una? - Două! Două! -Aha.. ok!“
 
„Dr. Lana“, cetățean al Republicii Moldova, absolventă de studii superioare în medicină, specialitatea stomatologie, care a efectuat fără drept, potrivit judecătorilor, operații estetice minim invazive inclusiv în Constanța, a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel București.
 
Judecătorii au spus că suspecta nu era înregistrată în Colegiul Medicilor din România „desfășurând profesia de medic pe teritoriul României fără drept de liberă practică în condițiile legii“.
 
Magistrații instanței de apel au admis apelurile declarate de Dr. Lana și soțul său și au decis reducerea pedepsei aplicate femeii de la un an și șase luni la un an cu suspendare sub supraveghere pentru exercitare fără drept a unei profesii sau activități.
 
Soțul suspectei, inculpat și el în procesul penal și condamnat în primă instanță la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, a fost condamnat în urma admiterii apelului său la 12.000 de lei amendă penală.
 
Pedeapsa reprezintă 240 de zile amendă, a câte 50 de lei pe zi.
 
De asemenea, judecătorii bucureșteni au menținut sechestrul asupra sumelor de 145 de euro și 5.076 de lei ridicate de la cei doi la momentul efectuării perchezițiilor, sumele fiind sechestrate în vederea garantării executării pedepsei amenzii.
 
Decizia Curții de Apel București este definitivă.
 

Iată minuta Deciziei 1133/2023 a Curții de Apel București:
„În temeiul art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală admite apelurile declarate de apelanții-inculpați M.S. și M.E.M. împotriva sentinţei penale nr. 17/20.01.2023, pronunțată de Judecătoria Sector 2 București.
Desființează în parte sentința penală apelată și în fond rejudecând:
În temeiul art. 348 C. Pen. condamnă pe inculpata M.S. la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.
În temeiul art. 67 alin. (1) C. Pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. Pen., aplică inculpatei pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi aleasă în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a exercita profesia de medic, pe o perioadă de 3 ani, care se va executa potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) C. Pen., de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 65 alin. (1) C. Pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) ?i g) C. Pen., aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi aleasă în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a exercita profesia de medic, care se va executa în cazul în care pedeapsa principală devine executabilă. În temeiul art. art. 91 C.pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabile?te un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen.
În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art. 93 alin. 2 C.pen., impune inculpatei să execute obligaţia prevăzută de lit. b a acestui articol, respectiv să urmeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 1 București sau în cadrul Direcției Generale de Poliție Comunitară Sector 1 București, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare.
 În temeiul art. 94 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c) - e) C.pen. se comunică Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul București. În temeiul art. 91 alin. (4) C.pen., atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii de noi infracţiuni ori a nerespectării măsurilor de supraveghere sau a neexecutării obligaţiilor ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

2. În temeiul art. 48 alin. (1) C. Pen. rap. la art. 348 C. Pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. Pen. rap. la art. 43 alin. 1 C. Pen., condamnă pe inculpatul M.E.M., la 12000 de lei amendă penală, reprezentând 240 de zile amendă X 50 de lei zi/amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.
În temeiul art. 67 alin. (1) C. Pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. Pen., aplică inculpatului pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, care se va executa după executarea pedepsei principale.
În temeiul art. 65 alin. (1) C. Pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. Pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa pe parcursul executării pedepsei principale.
Atrage atenţia inculpatului că în cazul neexecutării cu rea-credinţă, în tot sau în parte, a pedepsei amenzii, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile de închisoare, potrivit art.63 alin.1 C.pen.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c raportat la art. 2502 Cod de procedură penală ?i art. art. 249 alin. 1 și 5 Cod de procedură penală, menține sechestrul asigurător instituit prin ordonanța din data de 25.05.2021, asupra sumelor de 145 de Euro și 5076 de lei, ridicate de la inculpații M.S. și M.E.M., cu ocazia punerii în executare a mandatului de percheziție domiciliară nr. 172 din data de 26.11.2020, emis de Judecătoria Sectorului 2 București, în vederea garantării executării pedepsei amenzii aplicată inculpatului M.E.M. și a garantării executării cheltuielilor judiciare pentru ambii inculpați.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale, care nu contravin prezentei. În baza art. 275 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu pentru inculpata M.S., în sumă de 942 de lei și onorariul parțial al avocatului din oficiu pentru inculpatul M.E.M., în sumă de 450 de lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției. Definitivă0147.
 
„Da` câte are programare, iubitule?“
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în sentința inițială de condamnare, judecătorii primei instanțe au reținut o parte dintre discuțiile interceptate de procurori purtate purtate între Dr. Lana și soțul său, cu privire la clientele venite pentru intervențiile estetice:
 
„-Ieși la geam că sunt trei proaste aicea care nu găsesc.
- Da, da, da.. mi-am dat seama că e toate trei proaste.. ok.. da` câte are programare, iubitule? Una?
- Două! Două!
-Aha.. ok!
-Da` primește-le, că-s din ###### fetele..
-Aa.. ok.. hai...“
 
Puncte de vedere ale Colegiului Medicilor din România
 
În timpul procesului, judecătorii primei instanțe au cerut și puncte de vedere ale Colegiului Medicilor din România, dat fiind că suspecta este, totuși, absolventă a unor studii în Medicină.
 
În urma răspunsurilor primite, judecătorii au arătat că „așadar, autorul intervențiilor chirurgicale estetice, precum cea de lifting de sprâncene cu fire de suspensie facială, injectare acid hialuronic și alte asemenea intervenții trebuie să fie exclusiv un medic înscris în Colegiul Medicilor din România, cu aviz de liberă practică și să aibă specialitatea cerută de lege, prin obținerea diplomei de medic în specialitatea chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă sau alte specialități medicale“.
 
„Astfel“, au spus judecătorii, „în ceea ce privește apărările inculpatei, prin apărător, în sensul că fapta nu este prevăzută de legea penală din moment ce textul de lege se referă la o profesie fără a specifica la care profesie se face referire, instanța constată că acestea nu pot fi primite din moment ce prevederile art. 348 Cod penal se completează cu dispozițiile legii speciale, în speța de față fiind vorba despre profesia de medic“.
 
Se mai arată în sentința judecătorilor că „totodată, se reține că inculpata avea cunoștință despre necesitatea recunoașterii studiilor și acordarea dreptului de a exercita profesia de medic pe teritoriul României din moment ce a făcut această solicitare către Colegiul Medicilor din #######, conduita reproșată inculpatei fiind aceea că a desfășurat activitatea de medic înainte de a obține avizele necesare“.
 
Potrivit instanței, „așadar, împrejurarea că inculpata ####### ######## este medic stomatolog cu dreptul de a practica medicina pe teritoriul Republicii Moldova nu este de natură a înlătura caracterul penal al faptei, atât timp cât aceasta a desfășurat activitatea de medic pe teritoriul României în afara cadrului legal“.
 
„De asemenea, se reține că urmarea imediată a comiterii faptei analizată în prezenta cauză constă în crearea unei stări de pericol, prin atingerea adusă relaţiilor sociale referitoare la exercitarea profesiei de medic în condițiile legii, legătura de cauzalitate dintre faptă şi urmarea produsă rezultând din însăşi săvârşirea faptei“, se mai arată în hotărârea judecătorilor.
 
„Sub aspectul laturii subiective, instanța constată că fapta reținută în sarcina inculpatei a fost săvârșită de aceasta cu vinovăție în modalitatea intenției directe, astfel cum aceasta este reglementată de dispozițiile art. 16 alin. 3 lit. a) Cod penal, întrucât inculpata a prevăzut rezultatul faptei sale, fiind pe deplin conștientă de necesitatea obținerii avizelor prevăzute de dispozițiile legale anterior menționate, aspect care rezultă din modalitatea în care aceasta efectua programările și măsurile de precauție pe care aceasta, împreună cu complicele ####### #####, le-au luat pentru a evita tragerea la răspundere penală“, conform instanței.
 
Acum, Curtea de Apel București a pronunțat decizia finală în cauză.
 
Potrivit art. 4, alin. (1) din Codul de Procedură Penală, ce vizează prezumția de nevinovăție,  „orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
A operat și la Constanța!
„Dr. Lana“, condamnată pentru exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată!

 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii