Monede geto-dacice dintr-un tezaur monetar din Constanța Cum motivează judecătorii români condamnarea colecționarului german Pop Zeno! (DOCUMENT)

 

• Judecătorii Curții de Apel și-au motivat decizia de condamnare și au precizat că aplicarea unei pedepse principale cu închisoarea, într-un cuantum egal limitei inferioare, de trei ani închisoare, este suficientă pentru realizarea funcţiilor pedepsei şi atingerea scopului său preventiv-educativ.
• Mai mult, Curtea de Apel București este convinsă că inculpatul are posibilităţi concrete de reintegrare socială și chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârşi alte infracţiuni.

 
 
Curtea de Apel București a decis, la începutul acestei luni, condamnarea definitivă a unui cetățean german (Pop Zeno), de 73 de ani, la trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul privind tezaurul din situl arheologic din Munţii Orăştiei - Sarmizegetusa Regia. Dosarul a fost instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică.
 
În actul de sesizare a instanței se arată că, în cauză, ar fi fost introduse pe piața de antichități mai multe monede geto-dacice, parte din cel puțin patru tezaure monetare dispersate la nivel național, unul fiind localizat în județul Constanța.
 
„Inculpatul are posibilităţi concrete de reintegrare socială și chiar fără executarea pedepsei“. 
 
Recent, judecătorii Curții de Apel și-au motivat decizia de condamnare și au precizat că aplicarea unei pedepse principale cu închisoarea, într-un cuantum egal limitei inferioare, de trei ani închisoare, este suficientă pentru realizarea funcţiilor pedepsei şi atingerea scopului său preventiv-educativ.
 
Mai mult, Curtea de Apel București este convinsă că inculpatul are posibilităţi concrete de reintegrare socială și chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârşi alte infracţiuni.
 
Dosarul a fost instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică.
 

În actul de sesizare a instanței, procurorii arată că la 20 martie 2010, organele judiciare române au fost sesizate de către un colecționar bulgar, din Sofia, despre disponibilitatea acestuia din urmă a restituirii unei brățări plurispiralice din aur în greutate de 933,4 gr. sustrasă din situl arheologic Sarmizegetusa Regia.
 
Colecționarul bulgar a mai precizat organelor judiciare române că, în cursul lunii martie 2006, a cumpărat artefactul de la o expoziție din Germania, de la un cetățean german de origine română.
 
Colecționarul bulgar a aflat ulterior că artefactul aparține unui tezaur sustras, pus în urmărire internațională prin Interpol de către autoritățile române, manifestându-și intenția de a coopera în vederea restituirii.
 
Brățara plurispiralică din aur a fost predată autorităților judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condițiile Convenției U.N.I.D.R.O.I.T., aflându-se în prezent în custodia Muzeului Național de Istorie a României din București.
 
Conform procurorilor, brățara plurispiralică din aur a fost predată autorităților române, fiind supusă unei expertize, alături de alte artefacte recuperate, iar ulterior cercetărilor s-a concluzionat faptul că brățara examinată a fost excavată ilegal și sustrasă din siturile arheologice monument istoric ale Munților Orăștie, situri clasate în patrimoniul mondial Unesco, artefactul aparținând Patrimoniului cultural național, categoria Tezaur.

 
Piesa a reprezentat a 13-a brățară recuperată de autoritățile române, stabilind că, similar celor 12 brățări plurispiralice din aur expertizate anterior, locul de proveniență este spațiul Daciei preromane, mai precis centrul regatului dac situat în Munții Orăștiei, aparținând unui tezaur regal ascuns în împrejurimile Sarmizegetusei Regia, capitala Daciei.
 
Activitatea privind 24 acte materiale de reciclare a unor loturi monetare aparținând patrimoniului național
 
În urma actelor de cercetare penală efectuate în cauză s-a stabilit faptul că inculpatul și-a început activitatea de comerț cu monede în Germania începând cu anul 1989.
 
Conform anchetatorilor, inculpatul vindea monede, identificate ca aparținând tezaurelor sustrase, pe platforma de internet, emițând facturi pe numele unei societăți, folosind o adresă din Austria.
 
„Aceasta este folosită ca o firmă «paravan»  fiindcă o astfel de societate nu apare înregistrată în registrul de comerț al Austriei, iar în urma activității comerciale desfășurate nu plătește taxe sau impozite în Austria“, se mai arată în actul de sesizare a instanței.
 
Tipologia monedelor ce formează obiectul tranzacțiilor menționate anterior reprezintă emisiuni monetare cunoscute în literatura arheologică de specialitate ca fiind emisiuni și/sau tipuri monetare care au circulat pe teritoriul actual al României sau sunt caracteristice antichității, în acest spațiu geografic putând  proveni în mod exclusiv din siturile arheologice protejate de lege de pe teritoriul României.
 
Depunerile de pe sol sau de calciu de carbonat de calciu pe loturile monetare atestă faptul că acestea pot proveni doar din excavații recente din siturile arheologice românești și, prin urmare, din comiterea infracțiunilor de furturi de bunuri culturale, ca urmare a detecțiilor neautorizate și săpăturilor efectuate.
 
Astfel de bunuri culturale se regăsesc exclusiv în zone arheologice protejate, neputând aparține unor colecții private legale în contextul depunerilor de sol prezente pe suprafața acestora.
 
Tipurile monetare identificate prin facturile anterioare au fost recuperate de autoritățile judiciare și în alte cauze penale, unele soluționate definitiv iar altele aflate în curs de soluționare, în urma expertizelor efectuate stabilindu-se că provenind din tezaure monetare sustrase din siturile arheologice românești.
 
Dobândirea și deținerea unui lot de artefacte, în vederea reciclării pe piața de antichități, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.
 
În urma cercetărilor specifice, procurorii au stabilit că 18 obiecte de podoabă dacice de argint, 23 monede geto-dacice ce fac parte din cel puțin patru tezaure monetare dispersate, un lot de 473 monede de argint romane republicane și de imitație dacică a acestora, precum și 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră provin din săpături de pe teritoriul României.
 
De menționat că în cauză s-a dispus indisponibilizarea artefactelor cu privire la care s-a stabilit că provin de pe teritoriul României, respectiv:
 
Brățară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil oval, aplatizată prin ciocănire, decorată cu capete stilizate de lupi și decor punctat.
 
Brățară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil circular, cu capetele petrecute și răsucite, în partea stângă, 22 spire, în partea dreaptă, 23 spire.
 
Brățară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil circular, subțiat la capete, cu capetele petrecute și răsucite, în partea stângă, 7 spire, în partea dreaptă, 9 spire.
 
Brățară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil oval, aplatizat prin ciocănire, subțiat la capete, cu capetele petrecute și răsucite, în partea stângă, 13 spire, în partea dreaptă, 14 spire.
 
Brățară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil oval, aplatizat prin ciocănire, subțiat la capete, cu capetele petrecute și răsucite, decorată cu 91 verigi simple sau cu capetele răsucite, în partea stângă, 15 spire, în partea dreaptă, 15 spire.
 
Brățară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil oval, aplatizat prin ciocănire, subțiat la capete, cu capetele petrecute și răsucite, decorată cu 27 verigi simple, în partea stângă, 10 spire, în partea dreaptă, 9 spire.
 
Brățară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil oval, aplatizat prin ciocănire, subțiat la capete, cu capetele petrecute și răsucite, decorată cu 125 verigi simple sau cu capetele răsucite, în partea stângă, 11 spire, în partea dreaptă, 11 spire.
 
Colier cu pandantiv în formă de „cuie“, realizată dintr-un lanț de zale, din sârmă de argint împletită și tuburi din tablă de argint sudate, decorat cu un pandantiv alcătuit dintr-o verigă cu capetele răsucite, de care sunt atașate opt pandantive în formă de “cui”, în partea stângă a verigii, 7 spire, în partea dreaptă, 19 spire.
 
3 piese tip verigă cu capetele răsucite, în partea stângă a verigii, 7 spire, în partea dreaptă, 9 spire. Piesele sunt doar o parte a unei podoabe compozite, colier, centură sau brățară.
 
Verigă cu capetele răsucite, având încă atașate trei fragmente de verigi. Piesa este doar o parte a unei podoabe compozite, colier, centură sau brățară.
 
4 piese reprezentând fibulă în formă de linguriță cu piciorul ajurat (tip Neuheim), fragmentară, cu resortul lipsă.
 
Pinten, fragmentar, cu butonul de la extremitatea stângă lipsă.
 
Pinten, fragmentar, se păstrează doar un butonul de la extremitatea acestuia.
 
Monedele geto-dacice ce fac parte din cel puțin patru tezaure monetare dispersate.
 
Monedele de argint romane republicane și imitația dacică turnată a acestora care provin dintr-un singur tezaur, localizat în zona Sarmizegetusei Regia, capitala Regatului Dacic.
 
10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră ce pot proveni de pe teritoriul României.
 
Conform anchetatorilor, podoabele dacice de argint fac parte, cu certitudine, dintr-un singur tezaur, databil spre sfârșitul secolului I p. Chr. astfel cum o relevă patina lor comună, resturile de sol de o culoare gălbuie și de consistență identică, stilul și tehnica de execuție.
 
Piesele de podoabă individuale ale acestui tezaur prezintă similitudini cu exemplare identice descoperite în Transilvania, Oltenia, Banat și chiar Muntenia, cele mai multe similitudini sunt oferite de piesele din tezaure din Transilvania de Sud-Vest, Oltenia și Banat.  
 
Monedele geto-dacice fac parte din cel puțin patru tezaure monetare dispersate, astfel: un tezaur dintr-o localitate din Banat, un tezaur dintr-o localitate din nord-vestul Transilvaniei, un tezaur dintr-o localitate situată în sud-estul Munteniei, jud. Călărași sau sud-vestul Dobrogei jud. Constanța, și tezaurul dintr-o localitate din estul Moldovei jud. Vaslui, Iași.
 
Podoabele de argint dacice și monedele geto-dacice poartă pe suprafața lor urme de sol și alți compuși rezultați din interacțiunea artefactelor cu solul, indicând scoaterea lor recentă din contextul arheologic.
 
Piesele descrise mai sus, reprezintă doar mici fragmente din tezaure mai mari, de zeci sau sute de exemplare.
 
Prima condamnare
 
La data de 16 noiembrie 2020, Tribunalul București a decis condamnarea în primă instanță a inculpatului la pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire în formă continuată (actul material din cursul anilor 2005 – martie 2006 privind brăţara plurispiralică din aur în greutate de 933,4 grame, rspectiv actul material din data de 30.06.2015 privind deţinerea unui lot de artefacte identificat cu ocazia percheziţiei domiciliare).
 
Monede confiscate
 
Tribunalul a admis acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Culturii şi a decis obligarea inculpatului să plătească aproape 73.000 de euro deuro cu titlu de daune materiale și a confiscat de la inculpat 473 de monede descrise, şapte brăţări din argint, un colier păstrat fragmentar, alcătuit din şase piese, zece piese, 23 de monede. Instanța a constatat că bunurile mobile menţionate mai sus şi supuse măsurii confiscării speciale, cu excepţia unui număr de 23 de monede au fost predate autorităţilor judiciare române la data de 20.03.2018.
 
Sentință definitivă
 
Decizia Tribunalului București a fost contestată la Curtea de Apel București, instanță care, la data de 04 august 2022, a decis condamnarea inculpatului la trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată (actul material din cursul anilor 2005 - martie 2006 privind brăţara plurispiralică din aur în greutate de 933,4 grame, rspectiv actul material din data de 30.06.2015 privind lotul de artefacte identificat cu ocazia percheziţiei domiciliare).   
 
„Suficient pentru realizarea funcţiilor pedepsei“ 
 
În motivarea deciziei de condamnare, Curtea de Apel București arată, printre altele, că având în vedere circumstanţele obiective concrete în care a fost comisă  infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, urmările socialmente periculoase produse, mijloacele folosite la comiterea faptelor, motivul săvârşirii faptelor şi scopul urmărit - caracterizat, pe lângă obţinerea, directă sau indirectă, a unor foloase patrimoniale, de introducerea în circuitul civil și sub o aparență de legalitate a unor bunuri de o valoare importantă, aparținând patrimoniului cultural național, aplicarea unei pedepse principale cu închisoarea, într-un cuantum egal limitei inferioare, de 3 ani închisoare, este suficientă pentru realizarea funcţiilor pedepsei şi atingerea scopului său preventiv-educativ, Curtea neidentificând vreo împrejurare care să impună reţinerea unor eventuale circumstanţe atenuante judiciare în beneficiul inculpatului“.
 
„Inculpatul are posibilităţi concrete de reintegrare socială“
 
În schimb, ansamblul datelor referitoare la persoana inculpatului, care este o persoană în vârstă de 73 de ani, integrată social şi profesional, aflată la primul conflict cu legea penală şi care a manifestat o conduită procesuală corespunzătoare (relevată de prezența la toate termenele de judecată a apărătorului ales, chiar dacă inculpatul nu s-a prezentat în persoană, aspect evaluat în contextul domiciliului în altă țară și posibilităților reale de deplasare în pandemia COVID) sunt de natură a convinge Curtea că inculpatul are posibilităţi concrete de reintegrare socială și chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârşi alte infracţiuni.
 
„Apreciind așadar, similar primei instanţe, că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea sa efectivă,  inculpatul dispunând de suficiente resurse în plan personal pentru a conştientiza valorile sociale încălcate şi pe viitor să-şi ajusteze comportamentul, Curtea se va orienta spre suspendarea sub supraveghere a executării (...)“, se mai arată în motivare.
 
Curtea de Apel București a mai avut în vedere și perioada de timp scursă de la data epuizării faptei - 7 ani, perioadă în care inculpatul a respectat ordinea de drept, nefiind implicat în alte cercetări.
 
Sursa mtovare: Potrivit Portal Naţional al Jurisprudenţei - rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Tribunalul Constanța a confiscat în folosul statului peste 700 de monede, parte din patrimoniul cultural naţional mobil, și zeci de piese arheologice