Motivare De ce au decis judecătorii încetarea procesului față de Nicușor Constantinescu? Are de achitat un prejudiciu de peste 1 milion euro

Nicșor Daniel Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, a aflat pe 3 aprilie cum au deliberat magistrații în dosarul numit generic „Herghelia Mangalia și lacul Corbu”.
 
Magistrații au decis încetarea procesului penal pentru infracțiunile pentru care era cercetat în cauză și îl obligă pe fostul șef CJ la plata unui prejudiciu material de 5,5 milioane lei.
 
Iată minuta:
 

Soluția pe scurt: În baza art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 alin. 1 lit. f cod procedură penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului CONSTANTINESCU NICUȘOR-DANIEL, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu consecințe deosebit de grave, raportat la art. 297 alin.1 C.pen., art. 309 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 și art. 5 C.pen. (Herghelia Mangalia) În baza art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 alin. 1 lit. f cod procedură penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu consecințe deosebit de grave, raportat la art. 297 alin.1 C.pen., art. 309 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 și art. 5 C.pen (Lacul Corbu) În baza art.397 alin.1 raportat la art.25 alin.1 şi art.86 C.proc.pen. cu reţinerea art.1.357 şi urm. C.civ., admite acţiunea civilă exercitată de Consiliul Județean Constanța şi obligă pe inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel la plata către partea civilă a sumei de 5.570.821,28 lei, cu titlu de prejudiciu material. Ia act că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
 
În baza art. 274 alin. 1 cod procedură penală, obligă pe inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în cuantum total de 15000 lei, din care 8.000 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii. Pronunţată după redactare prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţe, conform art. 405 alin. 1 cod procedură penală, azi, 03.04.2025.
Document: Hotarâre  212/2025  03.04.2025
 

 
Motivarea a fost recent publicată, potrivit site-ului rejust.ro.
 
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului ######## Constanţa, inculpatul Nicușor Daniel Constantinescu, şi-ar fi îndeplinit defectuos, cu încălcarea legii, atribuţiile de serviciu privind gestionarea bugetului şi exercitarea funcţiei de ordonator principal de credite, respectiv a dispus, cu încălcarea normelor legale, executarea unor lucrări în valoare de 3.778.451,09 lei, de RAJDP Constanța, la obiectivul Herghelia Mangalia, imobil ce nu aparținea UAT Județul Constanța, costurile acestora fiind achitate cu bani din bugetul Consiliului Județean Constanța. În această manieră, a fost asigurat RNP ROMSILVA un folos patrimonial în cuantum de 3.778.451,09 lei.

 
Pentru a proceda astfel, inculpatul ar fi inițiat un proiect de hotărâre privind aprobarea Protocolului de colaborare între Consiliul Județean Constanța și Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA - Direcția Silvică Constanța, ar fi semnat Hotărârea ######## prin care se aproba Protocolul de colaborare menționat, ar fi semnat Protocolul - anexă la HCJ 153/22.05.2013, de colaborare cu Romsilva – Direcția Constanța precum și actele adiționale cu numerele 42/04.06.2013, 45/10.10.2013 și 47 (nedatat) la contractul nr. 736/17.03.2004 încheiat între RAJDP și Consiliul Județean Constanța. În baza acestor documente ar fi fost angajate lucrări executate de RAJDP Constanța la obiectivul Herghelia Mangalia, costurile acestora fiind achitate în luna septembrie 2016 cu bani din bugetul Consiliului Județean Constanța. De asemenea, s-a reţinut că, în anul 2012, în aceeaşi calitate, de preşedinte al Consiliului Județean Constanța, inculpatul şi-ar fi îndeplinit defectuos, cu încălcarea legii, atribuţiile de serviciu privind gestionarea bugetului şi exercitarea funcţiei de ordonator principal de credite, respectiv ar fi dispus executarea unor lucrări în valoare de 1.792.370,19 lei la un obiectiv privat, ce nu aparținea UAT Județul Constanța, prejudiciind cu această sumă bugetul Consiliului Județean Constanța şi asigurând SC ### ####### SRL un folos patrimonial corelativ.
 
Mai mult, instanța a decis următoarele:
 
În fapt, din raportul întocmit de Curtea de Conturi, filele 27-280, vol 8, ca urmare a controlului realizat la Consiliul Județean Constanţa, raport care se coroborează cu înscrisurile ridicate de organele de urmărire penală de la Consiliul Județean Constanţa, volumele 6 şi 7 urmărire penală, a rezultat că inculpatul, din postura de preşedinte al Consiliului Județean Constanţa, a inițiat o hotărâre (HCJ 152/15 mai 2009) prin care a fost împuternicit să semneze un protocol de colaborare cu Romsilva – Direcția Constanța, cu scopul de a efectua lucrări de reabilitare la obiectivul Herghelia Mangalia, deşi acesta nu se afla nici în patrimoniul, nici în administrarea CJ Constanţa. Din procesul-verbal de ședință a Consiliului Județean Constanța nr. 10253/28.05.2009 a rezultat că iniţiatorul acestui proiect de hotărâre a fost inculpatul, care, ulterior, a şi semnat Hotărârea 152/2009, de aprobare a Protocolului, precum şi protocolul.
 
În paralel, demonstrând astfel că avea cunoştinţă despre situaţia juridică a obiectivului Herghelia Mangalia, inculpatul a demarat demersurile necesare pentru ca acesta să fie trecut, prin Hotătâre de Guvern, din patrimoniul RNP Romsilva în domeniul public al Judeţului Constanţa şi în administrarea Consiliiului Județean Constanţa, fiind adoptată hotărârea nr. 409, din octombrie 2012, prin care inculpatul Nicușor Constantinescu a fost împuternicit să întreprindă demersurile necesare în vederea preluării în domeniul public al județului a Hergheliei Mangalia.
 

Pentru realizarea acestui obiectiv, inculpatul a transmis, în octombrie 2012, prefectului Judeţului Constanţa, o notă de fundamentare, notă transmisă ulterior Guvernului României, pentru a dispune cu privire la trecerea bunului în domeniul public a judeţului Constanţa. Prin adresa nr 26418/01.04.2013 Secretariatul ####### al Guvernului a cerut Consiliului Județean Constanța să transmită un set de documente necesare promovării proiectului de act normativ, printre care și acordul RNP Romsilva. La data de 15 aprilie 2013 RNP Romsilva a informat Consiliul Județean Constanța că pentru emiterea acordului sunt necesare o serie de documente, acestea fiind transmise. La data de 2 octombrie 2013 RNP Romsilva a transmis Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice un răspuns negativ cu privire la acord, arătând că nu poate emite un astfel de acord întrucât nu are o astfel de competență, calitatea de administrator fiindu-i acordată prin lege.
 
În baza protocolului iniţial, a fost semnat un al doilea protocol cu Romsilva - Direcția Constanța, prin HCJ 153 din 22.05.2013 și actele adiționale cu numerele 42/04.06.2013, 45/10.10.2013 și 47 la contractul cadru nr. 736/17.03.2004 încheiat între RAJDP și Consiliul Județean Constanța, acte în baza cărora s-a stabilit, în esenţă, că se vor demara lucrări de reabilitare la Herghelia Mangalia (modernizarea/reabilitarea imobilelor ce alcătuiesc acest obiectiv, a căilor de acces, a sistemului de irigații, scurgeri și aducțiuni dar și pentru executarea unor lucrări de amenajare peisagistică), plătite din fondurile Consiliului Județean Constanţa, fără ca acest obiectiv să fie în patrimoniul CJ Constanţa. Costurile acestora au fost achitate cu bani din bugetul Consiliului Județean Constanța, în urma obținerii de către RAJDP a sentinței civile nr. ####/CA/05.11.2015 prin care instituția publică a fost obligată la plata sumei de 3.508.311,09 lei reprezentând debit aferent facturii nr. ##########.12.2014 (contravaloare lucrări amenajare Herghelia Mangalia în scopul exploatării turistice).
 
Lucrările au fost realizate atât de Regia Județeană de Drumuri și Poduri Constanța cât și de SC ##### ####### ####### SRL, societate condusă de numitul ####### ##### #########, fiul lui ####### ######, angajat al Regiei desemnat să supervizeze întreaga lucrare. În baza acordului transmis de inculpat, Regia Județeană de Drumuri și Poduri Constanța a încheiat cu SC ##### ####### ####### SRL contractul de cesiune lucrări nr 5022/12 iunie 2013. La data de 22 iulie 2013 între cele două părți contractante a fost încheiat procesul verbal de recepție parțială. Încercarea executantului de a face recepția finală a fost blocată de beneficiarul mediat, RAJDP Constanța. Lucrările au constat în edificarea unei tribune și a unei terase și în pavarea unor alei. Valoarea contractului de cesiune a fost de 428.621,92 lei, exclusiv TVA.
 
Cronologia evenimentelor a fost confirmată şi de depoziţiile martorilor audiaţi în cauză. Astfel, din declarația martorului Gîmbuțeanu ###### ######, directorul Regiei Județene de Drumuri și Poduri Constanța în perioada respectivă, a rezultat că dispoziția verbală de începere a lucrărilor a fost dată de vicepreședintele Consiliului Judeețan Constanța, ##### ########, care i-a spus că inculpatul Nicușor Constantinescudorește ca lucrarea să fie terminată până la data de 1 august sau 15 august. De asemenea, din depoziţia martorei ####### #######, director general al Direcției Generale economico-financiare a CJ Constanţa a rezultat că inculpatul îi transmitea mereu mesaje, prin interpuşi, în sensul că, dacă nu va semna documentele de plată, o va destitui, aceeaşi fiind atitudinea inculpatului şi cu privire la alţi funcţionari publici care încercau să îi atragă atenţia sau să se opună.
 
Prin HCJ nr. 373/2012, hotărâre prin care se stabileau obiectivele de investiţii la nivelul judeţului Constanţa s-a stabilit că se vor face lucrări în baza protocolului de colaborare dintre Consiliul ######## Constanța, Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ####### și S.C. ### ####### S.A. pentru realizarea Proiectului #### ######## la Pescuit ####. Obiectivul avea o valoare de 2.000.000 lei, lucrările urmau să fie finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanţa, deşi obiectivul nu se afla nici în patrimoniul judeţului, nici în administrarea Regiei, acesta aflându-se în patrimoniul și administrarea unui agent economic privat, S.C. ### ####### S.R.L. Inculpatul a iniţiat şi semnat hotărârea Consiliului ######## nr. 66/##/04/2012, prin care a aprobat protocolul antemenţionat, a semnat acest protocol precum și actul adițional nr. 39/06.11.2012 la contractul nr. 736/17.03.2004 încheiat între RAJDP și Consiliul ######## Constanța, apoi, prin contractarea unui împrumut în valoare de maxim 18.084.045 lei, sumele necesare lucrărilor au fost achitate direct în conturile RAJDP dintr-un cont extern deschis în baza împrumuturilor contractate de instituția bugetată pentru plata acestor arierate către furnizori. Ulterior, lucrările au fost facturate de Regie Consiliului ######## Constanța care a acceptat factura și, în final, a plătit la data de 25 martie 2013 toate sumele pretinse (1.792.370,19 lei).
 
Din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză, vol 2 dosar urmărire penală, a rezultat că preţul lucrărilor efectuate a fost supraevaluat de 4 ori faţă de valoarea reală a acestora.
 
În drept, instanţa reţine că fapta inculpatului ############## ####### ######, care, în perioada #########, a inițiat un proiect de hotărâre privind aprobarea Protocolului de colaborare între Consiliul ######## Constanța și ##### Națională a Pădurilor ROMSILVA - Direcția ####### Constanța, a semnat Hotărârea ######## prin care s-a aprobat Protocolul de colaborare menționat, a semnat acest protocol, a semnat Protocolul - anexă la HCJ 153/22.05.2013, de colaborare cu Romsilva – Direcția ####### Constanța precum și actele adiționale cu numerele 42/04.06.2013, 45/10.10.2013 și 47 (nedatat) la contractul nr. 736/17.03.2004 încheiat între RAJDP și Consiliul ######## Constanța, aspect care a condus la plata, către RAJDP, a sumei de 3.508.311,09 lei, cu încălcarea expresă a dispoziţiilor art. 2, art.3, art.10 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, art. 14 alin.3, art. 22 alin.1 și alin.2 și art. 23 alin.1 din Legea ######## privind finanţele publice locale, art. 45 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, art. 5 din OG nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv precum și întreaga #### 350/2005, dispoziţiile art.19 din OUG 34/2006 şi art. 2 din HG 925/2006, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos material, prev. şi ped. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal – art. 309 din Codul penal (privitoare la Herghelia Mangalia) cu aplic. art. 35 alin. (1) Cod Penal. Elementul material este reprezentat de îndeplinirea, de către inculpatul ############## ####### ######, a acţiunilor de a iniţia şi semna protocoalele menţionate, de a iniţia şi semna contractele şi actele adiţionale expuse, contrar legii, respectiv contrar disp. art. 14 alin. (3), art. 22 şi 23 din Legea nr. 273/2006, art. 5 din OG 99/1999, precum şi dispoziţiile art. 19 din OUG nr. 34/2016. Urmarea imediată este reprezentată de prejudiciul suferit de CJ Constanţa şi de beneficiul avut de RAJDP, iar legătura de cauzalitate rezultă din modalitatea de comitere a faptei. Sub aspect subiectiv, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie indirectă, prev. de art. 16 alin. (3) lit. b) Cod Penal, respectiv inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu l-a urmărit,a acceptat posibilitatea producerii lui.
Potrivit art 22 şi art 23 din aceeaşi lege, Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetele locale, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 19 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.(3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. Responsabilitățile ordonatorilor de credite(1) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.Legea 273/2006 În conformitate cu art 5 din OG 99/1999 Conducătorii entităților publice, precum și persoanele care gestionează fonduri publice și/sau patrimoniu public au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în desfășurarea activității. Art. 19 din OUG nr 34/2006 Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a 5.000 euro pentru fiecare produs, serviciu sau lucrare. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ care, în acest caz, se consideră a fi contract de achiziţie publică, iar obligaţia respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se limitează numai la prevederile art. 204 alin. (2). Art 19 a fost modificat prin pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 193 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 387 din 28 iunie 2013, în sensul că Autoritatea contractantă achiziționează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziției, estimată conform prevederilor secțiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depășește echivalentul în lei a 30.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achiziție de produse ori servicii, respectiv a 100.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achiziție de lucrări. Achiziția se realizează pe bază de document justificativ.
 
Cu privire la cea de-a doua faptă reţinută în sarcina inculpatului ############## ####### ###### instanţa reţine că, în drept, fapta inculpatului care, în anul 2012, a dispus (prin acelaşi mod de operare, al semnării unui protocol, apoi semnarea unor contracte în baza protocolului), cu încălcarea dispoziţiilor legale anterior enunţate, executarea unor lucrări în valoare de 1.792.370,19 lei la un obiectiv privat, ce nu aparținea UAT Județul Constanța, respectiv ##### Piscicolă #####, prejudiciind cu această sumă bugetul Consiliului ######## Constanța întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos material, faptă prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 din Codul Penal. Elementul material este reprezentat de îndeplinirea, de către inculpatul ############## ####### ######, a acţiunilor de a iniţia şi semna protocoalele menţionate, de a iniţia şi semna contractele şi actele adiţionale expuse, contrar legii, respectiv contrar disp. art. 14 alin. (3), art. 22 şi 23 din Legea nr. 273/2006, art. 5 din OG 99/1999, precum şi dispoziţiile art. 19 din OUG nr. 34/2016. Urmarea imediată este reprezentată de prejudiciul suferit de CJ Constanţa şi de beneficiul avut de RAJDP Constanţa şi de ### ####### SRL, iar legătura de cauzalitate rezultă din modalitatea de comitere a faptei.
 
În ceea ce priveşte susţinerile inculpatului, prin apărător, în sensul că în cauză s-ar impune achitarea inculpatului, deoarece organele de urmărire penală au indicat doar texte de lege generale, care nu prevedeau obligaţii concrete care să fi fost nerespectate de inculpat, instanţa reţine că în cauză inculpatul a efectuat acte cu încălcarea dispoziţiilor legale indicate în art. 14 alin. (3), art. 22 şi 23 din Legea nr. 273/2006, art. 5 din OG 99/1999, precum şi dispoziţiile art. 19 din OUG nr. 34/2016, dispoziţii enunţate mai sus şi care prevedeau obligaţii concrete cu privire la modalitatea de contractare a unor lucrări şi cu privire la modul de gestionare a bugetului. #### fără putinţă de tăgadă, în aprecierea instanţei, că inculpatul a cunoscut că nu avea dreptul de a realiza din bugetul Consiliului ######## Constanţa lucrările la Herghelia Mangalia şi la ##### Piscicolă #####, dar şi-a bazat decizia de a realiza lucrările, cel mai probabil, pe o promisiune la nivel politic, în sensul că obiectivul Herghelia Mangalia va fi trecută în patrimoniul public al statului şi în administrarea CJ Constanţa. În acest fel devine explicabilă şi adresa transmisă de inculpat către Guvern, prin care reproşa că, deşi a investit peste 700.000 de euro în acest obiectiv, acesta nu a fost dat în administrarea CJ Constanţa. În ceea ce priveşte incidenţa prescripţiei răspunderii penale, instanţa reţine că prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 297/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial din 25.06.2018, s-a constatat neconstituţionalitatea faptului că întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale se realiza prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", Curtea sancţionând unica soluţie legislativă pe care dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal o reglementau.
 
În considerentele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr.358 din 26 mai 2022, Curtea a constatat că, în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. ### din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, fără însă a fi afectate termenele de prescripţie generală. În raport de argumentele Curţii Constituţionale, ţinând cont de natura juridică a instituţiei prescripţiei răspunderii penale, apreciată de doctrină ca fiind instituţie de drept material, autonomă, ce trebuie avută în vedere la stabilirea legii penale mai favorabile, inclusiv sub aspectul cazurilor de întrerupere („Drept penal român. Partea Generală” – ########## ########, ######## ########, pag. 87, ed. Universul Juridic, 2016; „Sinteze de drept penal. Partea generală” – ###### ######, pag. 46, Ed. C.H. ####, 2020), instanţa observă că lipsa intervenţiei legiuitorului în urma publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 a avut ca efect abrogarea parţială a textului art. 155 alin. 1 cod penal. Prin urmare, forma art. 155 alin. 1 cod penal, aşa cum a avut-o în perioada cuprinsă între data publicării Deciziei nr. ###/26.04.2018 (şi anume data de 25.06.2018) şi data intrării în vigoare a OUG nr. 73/30.05.2022, reprezintă o lege mai favorabilă inculpaților, în contextul în care instanța reține că reglementările faptelor imputate, în vigoare în perioada 25.06.2018 – 30.05.2022, reprezintă lege mai favorabilă pentru inculpați, în acelaşi sens fiind şi decizia ICCJ nr. 67/25.10.2022, urmând a fi aplicată ca atare, în sensul că situaţiei juridice a inculpatului îi sunt aplicabile termenele generale de prescripţie a răspunderii penale, şi anume termenul de 10 ani prevăzut de art. 154 alin. 1 lit. b cod penal pentru infracțiunile prevăzute de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 C.pen., art. 309 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen) C.pen. și cu aplic. art. 5 C.pen, termene ce curg de la data săvârşirii faptei (în cazul infracţiunii continuate, cum este cazul în speţă, de la data săvârşirii ultimei acţiuni, respectiv de la data de 10.10.2013, în cazul Hergheliei Mangalia şi 2012 în cazul Lacului #####) şi care s-a împlinit la data de 10.10.2023, în cazul primului obiectiv şi la finalul anului 2022, în cazul celui de-al doilea. Instanţa nu poate reţine, astfel cum a solicitat reprezentantul Ministerului ######, să reţină ca ultim act material plata efectuată de Consiliul ######## Constanţa în anul 2016, către RAJDP Constanţa, deoarece plata respectivă a fost efectuată ca urmare a unei sentinţe judecătoreşti, respectiv sentinţa civilă nr. ####/CA/05.11.2015, şi nu ca urmare a voinţei sau acţiunii inculpatului. Prin urmare, în privința inculpatului ############## ####### ######, instanța va pronunța o soluție de încetare a procesului penal potrivit art. 16 alin. 1 lit. f cod procedură penală, pentru intervenirea prescripției răspunderii penale, pentru ambele fapte.
 
Cu privire la latura civilă, instanţa va reţine următoarele: Pornind de la prevederile art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit cărora „acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale” se impune ca inculpatul să răspundă material pentru prejudiciul solicitat de Consiliul ######## Constanţa, în temeiul răspunderii civile delictuale, întrucât inculpatul ############## ####### ###### şi-a exercitat în mod defectuos atribuţiile ce îi reveneau în calitate de ordonator principal de credite din postura de președinte al Consiliului ######## Constanța, răspundere ce este atrasă în baza dispoziţiilor art. 19, art. 25 şi art. 397 – toate din Codul de procedură penală, cu raportare la art. 1357, art. 1381, art. 1385, art. 1386 – toate din Codul civil. Astfel, prin adresa nr ######## august 2020, încă din cursul urmăririi penale, Consiliul ######## Constanța a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 5.570.821,28 lei. Potrivit raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, volumul 2 urmărire penală, cheltuielile angajate în mod nelegal de inculpat sunt în cuantum de 3.778.451,09 lei, respectiv 1.792.370,19 lei. Pentru toate aceste motive, instanţa, în baza art. art.397 alin.1 raportat la art.25 alin.1 şi art.86 C.proc.pen. cu reţinerea art.1.357, 1.390, 1391 alin.2 şi 1392 C.civ., va admite acţiunea civilă exercitată de Consiliul ######## Constanţa şi va obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de sumei de 5.570.821,28 lei, reprezentând prejudiciul adus bugetului Consiliului ######## prin acţiunile inculpatului. Instanţa va lua act că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
 
 PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
UPDATE Dosarul Herghelia Mangalia, repus pe rol Nicușor Constantinescu, în atenția Tribunalului Constanța