Motivare tăioasă! Judecătorii militari explică sentința dată în dosarul comandorilor de la Aviație (document)

 

• „Statutul de militar pretinde înalte standarde de ținută morală și civică, disciplină și responsabilitate. Respectul față de lege și față de autoritate sunt, prin excelență, cerințe de bază ale conduitei militare“.

 

• „Instanța reține că la stabilirea în concret a pedepsei trebuie avut în vedere că aceasta este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul său este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni“. 

 
Judecătorii de la Tribunalul Militar Bucureşti au motivat sentința dată în primă instanță în dosarul celor celor trei comandori de la Aviație trimişi în judecată de DNA pentru o promovare aparent trucată.
 
Comandorul Cătălin Ungureanu, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul General de Aviaţie, a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare, pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, dar și pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
 
Comandorul (rez.) Nicolae Lucian Lupescu a primit trei ani de închisoare pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
 
Achitat
 
Locotenentul - comandor Tudor Radu, tot din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul General de Aviaţie, acuzat de săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, a fost achitat.
 
Tribunalul a admis acţiunea civilă exercitată de partea civilă Inspectoratul General de Aviaţie (U.M. 0900 Bucureşti) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi a decis obligarea inculpatului comandor (rez.) Lupescu Nicolae-Lucian la plata către respectiva parte civilă a sumei de 2.116 lei cu titlu de daune materiale, actualizată la data plăţii efective în raport cu rata inflaţiei.
 
Dosarul a fost soluționat în primă instanță, potrivit datelor noastre, de judecător col. Cristian Vrabie, preşedintele Tribunalului Militar Bucureşti.
 

Decizia a fost contestată la Curtea Militară de Apel Bucureşti.
 
În motivarea deciziei, Tribunalul Militar Bucureşti reține, printre altele, că „faptele săvârșite trebuie analizate atât din perspectiva pericolului social intrinsec și a urmărilor produse sau pe care le puteau produce, dar și în contextul cauzal și al circumstanțelor concrete în care au fost comise“.
 
„Încălcarea cu intenție a atribuțiilor de serviciu și fraudarea unui concurs organizat pentru ocuparea unei funcții de conducere cu responsabilități de mare importanță pentru societate, învederează o atitudine antisocială gravă, atât prin indiferența față de regulile sociale care impun tuturor respectarea normelor legale și ca atare, obligația de abținere de la acțiuni/inacțiuni prohibite de lege, cât și, sub aspectul urmărilor produse, prin desconsiderarea unor valori sociale foarte importante, pe de o parte relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activităților aferente unui serviciu public și a celor privind anumite activități reglementate de lege, ce impun o atitudine corectă, onestă a persoanelor implicate în orice mod în derularea acestora, iar pe de altă parte, relațiile sociale cu caracter patrimonial“, conform motivării.
 
„Minimizarea atât de degajată și de insistentă a consecințelor actelor ilicite comise, reliefează un pericol social real, major, aspect care nu poate fi ignorat. De asemenea, atitudinea necooperantă a inculpaților scoate în evidență poziționarea lor subiectivă în raport cu asumarea responsabilității pentru faptele antisociale comise și necesitatea tragerii la răspundere“, se mai arată în motivarea instanței militare.
 
În privința persoanei inculpaților, statutul profesional este deosebit de relevant.

 
Instanța reține că „aceștia erau la data faptelor ofițeri superiori în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, exercitând atribuțiile unor funcții de conducere de mare responsabilitate“.
 
„Statutul de militar pretinde înalte standarde de ținută morală și civică, disciplină și responsabilitate. Respectul față de lege și față de autoritate sunt, prin excelență, cerințe de bază ale conduitei militare. Instanța reține că la stabilirea în concret a pedepsei trebuie avut în vedere că aceasta este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul său este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. De asemenea, are în vedere că prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Conduita infracțională dar și atitudinea ulterioară, de neasumare a responsabilității, impun ca la individualizarea pedepsei să se țină cont de gradul intrinsec de pericol social al faptelor, dar și de persoanele inculpaților, care în cauza de față indică o periculozitate crescută, aceștia manifestând indiferență față de semnificația și consecințele conduitei antisociale“, conform motivării.
 
Motivarea completă poate fi citită integral accesând secțiunea Ducumente.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
SMMIT Constanța a fost redeschis pentru pacienți evacuați din Spitalul de Boli Infecțioase. Care este capacitatea totală a SMMIT