Motivarea din Dosarul Retrocedărilor, secretizată Radu Mazăre a primit indicativul „P“. Nicuşor Constantinescu - „I“. Cine sunt „D1“, „Q“ şi „B1“

Ioana Bogdan, Ioana Alina Ilie şi Ionuţ Mihai Matei, cel din urmă fiind fostul şef al Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, şi-au motivat soluţia pronunţată în Dosarul Retrocedărilor din Constanţa, cauză în care au fost dictaţi 117 ani de închisoare. Cea mai mare pedeapsă a primit-o Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, respectiv nouă ani de închisoare. De asemenea, judecătorii au decis ca zeci de terenuri din acest dosar să revină în posesia statului sau, după caz, în domeniul public ori privat al Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Constanţa.
 
Ca element de noutate, dacă până acum în motivările judecătorilor inculpaţii şi martorii erau identificaţi prin iniţiale, mai nou, părţile implicate în procese primesc litere alfabetice şi, unde este cazul, şi numere (exemplu G1). Această măsură vine în contextul Regulamentului General Privind Protecţia Datelor (GDPR).  
 
Aşa se face că în motivarea din Dosarul Retrocedărilor, Radu Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, a primit indicativul „P“, Nicuşor Daniel Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa (I), iar Racu Constantin - fost director al Direcţiei Administraţie Publică (S).
 
La solicitarea cotidianului ZIUA de Constanţa, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României pune la dispoziţie întreaga motivare a dosarului Retrocedărilor din Constanţa (aproximativ 400 de pagini).
 
În contextul Regulamentului General Privind Protecţia Datelor (GDPR), Radu Ștefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, poate fi identificat în motivare drept „inculpatul (P)“, iar Nicuşor Daniel Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, „inculpatul (I)“.
 
În continuare, ZIUA de Constanţa prezintă indicativele atribuite inculpaţilor din prezenta cauză.
 
Racu Constantin - fost director al Direcţiei Administraţie Publică - (S)
Dospinescu Daniela Ramona - directorul Direcţiei Patrimoniu - (L)
Marica Ion - directorul Direcţiei Tehnic Investiţii - (O)

Cristian Tălpău, consilier juridic - (V)
Chircă Nora Alina consilier juridic - (H)  
Miron Dan, fost consilier municipal - (Q) 
Ghiţulescu Bogdan, consilier juridic - (D1)
Tudorache Răsvan Mircea, mandadar - (O1)  
Barbu Paraschiva, interpus cumpărător de terenuri - (C)
Nejloveanu Niculae, mandatar - (G1)
Ceacîreanu Mihai Sergiu, cesionar cumpărător de drepturi succesorale - (F)
Sandu Bogdan Gabriel, cesionar cumpărător de drepturi succesorale - (K1)

Ene Daniel, cesionar cumpărător de drepturi succesorale - (M)
Giurgiucanu Georgică, mandatar - (N)
Săvulescu Emil Dragoş, mandatar - (Ț)
Andrei Aurel Jean, notar public - (B)
Budei Cristina, notar public - (B1)
Pană Viorel, cesionar cumpărător de drepturi succesorale - (R)
Camboianu Mihai, cesionar cumpărător de drepturi succesorale - (C1)
Valentin Gheorghe Ionescu, cesionar cumpărător de drepturi succesorale - (E1)    
Borcea Cristian, cesionar cumpărător de drepturi succesorale - (D) 
Darie Ruxandra Luminiţa, notar public - (J)
Puşcaşi Marius, cesionar cumpărător de drepturi succesorale - (J1)
Puşcaşi Carmen, cesionar cumpărător de drepturi succesorale - (E1)
Andrei Sozanski, funcţionar din Primăria Constanţa - (U)  
Rusu Graţiela, funcţionar din Primăria Constanţa - (T)
Radu Sanda Gabriela, funcţionar din Primăria Constanţa - (Ș)
Cealera Claudia, funcţionar din Primăria Constanţa - (G) 
Călătoru Luminiţa, funcţionar în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa (OCPI) - (E)
Stanciu Silvia, funcţionar în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa (OCPI) - (L1)
Dima Alin Horaţiu, evaluator agreat de primăria Constanţa - (K)
Popa Basarab interpus cumpărător de terenuri - decedat - (H1) 
Leşe Laura Mariana - decedată - (F1)
Şerban Alexandru Octavian, interpus cumpărător de terenuri - (M1)  
Ştefănescu Elena prin moştenitor legal Ştefănescu Marcel Ioachim, moştenitor persoane îndreptăţite - (N1)
 
În motivare, judecătorii de la Curtea Supremă consemnează printre altele că „în cazul inculpaţilor cesionari de drepturi litigioase, cumpărători ai terenurilor atribuite ori mandatari ai notificatorilor, instanţa de apel reţine că aceştia au beneficiat de pe urma activităţii infracţionale desfăşurate de reprezentanţii autorităţilor locale cu atribuţii în aplicarea Legii nr.10/2001, integrându-se în asocierea constituită de aceştia, pe care au sprijinit-o“.
 

„O veritabilă organizaţie de tip mafiot“

 
„Este de reţinut că în cele mai multe cazuri aceste persoane s-au folosit de înscrisuri false pentru a intra în mod fraudulos în stăpânirea unor terenuri din patrimoniul municipiului Constanţa, iar reprezentanţii autorităţilor locale le-au invocat la rândul lor pentru a da o aparenţă de legalitate actelor abuzive şi păgubitoare pe care le-au întocmit.
 
Aceşti inculpaţi nu au avut nicio reţinere pentru a intra în stăpânirea unor terenuri din patrimoniul municipiului Constanţa, deşi ştiau că acest lucru se face prin încălcarea legii, raportată la înscrisurile folosite în faţa autorităţilor şi la valoarea derizorie care fusese stabilită pentru unele dintre terenurile atribuite, obţinând totodată câştiguri însemnate din valorificarea ulterioară a terenurilor astfel obţinute.
 
O poziţie aparte în acest grup o au inculpaţii N., Ţ., D., C1. şi E1., care pe baza unui plan extrem de elaborat, ce a implicat şi contribuţia unor notari, au intrat în stăpânirea a 96 de terenuri din patrimoniul municipiului Constanţa. Conlucrarea în acest caz dintre aşa-zişii cesionari de drepturi şi reprezentanţii 338 autorităţilor locale, ce a implicat folosirea unor acte false întocmite în deplină cunoştinţă de cauză de notari publici, este emblematică pentru asocierea infracţională constituită la nivelul municipiului Constanţa, care a funcţionat ca o veritabilă organizaţie de tip mafiot şi al cărei scop a fost devalizarea patrimoniului acestui municipiu, în beneficiul unor terţi“, potrivit motivării.
 

„Inculpatul P - Radu Mazăre“   

 
„În procedura de soluţionare a notificărilor întemeiate pe Legea nr.10/2001, prin dispoziţii ale primarului, inc. P., cu sprijinul nemijlocit al membrilor Comisiei de aplicare a acestui act normativ, inc.: I., S., L., Q., O., V., D1. şi H., al inculpaţilor: U., T., Ş. şi G., funcţionari în cadrul Primăriei Constanţa, al inculpatelor E., registrator de carte funciară şi L1., asistent registrator, ambele din cadrul OCPI Constanţa, cu participaţia penală a celorlalţi inc. şi anume, mandatarii: N., Ţ., O1. şi G1., a notarilor publici B., B1. şi J., moştenitorii persoanelor îndreptăţite: N1. şi F1., cesionarii cumpărători de drepturi succesorale: Q1. şi R., E1., prin firma să „R1.” SĂ, D. şi C1., K1., prin SC „S1.” SĂ, şi M., J1., I1. şi F., că persoană fizică şi prin firma să „Ş1.” SĂ, interpuşii cumpărători de terenuri, inculpaţii: C., M1. şi H1., prin firma să „A1.” SĂ şi „T1.” SĂ, la care era acţionar, şi cu participaţia penală esenţială a inculpatului K., evaluatorul agreat de Primăria Constanţa, au fost constituite drepturi de proprietate privată asupra unor vaste teritorii intravilane, din patrimoniul Municipiului Constanţa şi din domeniul public al statului, prin întocmirea de documente oficiale şi sub semnătură privată cu conţinut fals, cu încălcarea gravă, cu ştiinţă, a atribuţiilor de serviciu, în ambele modalităţi normative, şi prin încălcarea flagrantă a dispoziţiilor privind restituirea proprietăţilor, conţinute în Legea nr. 10/2001“, potrivit motivării.
 

Legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp

Analiza notificărilor, în raport cu documentele prin care s-au restituit şi atribuit terenuri, evidenţiază, conform judecătorilor, că, legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, iar restituirile şi atribuirile de care au beneficiat cei îndreptăţiţi privesc suprafaţa de cca 172.997 mp, în vreme ce restituirile şi atribuirile nelegale privesc terenuri în suprafaţa de 854.770 mp. La aceasta s-a adăugat, continuă magistraţii, suprafaţa de 49.542 mp, afectată, de asemenea, nelegal, din patrimoniul Mun
icipiului Constanţa, în beneficiul cumpărătoarei de drepturi litigioase, (...), precum şi suprafaţa de 22.793 mp de plajă care a fost intabulată cu acte false în proprietatea Primăriei Constanţa.

„Notificatorii determinaţi să vândă la mai puţin de 1% din valoarea terenurilor“  

Magistraţii au apreciat că notificările nu au fost soluţionate nici în termenul de 60 de zile, prevăzut de Legea 10/2001, nici ulterior, în favoarea notificatorilor, aceştia fiind determinaţi, după trecerea unor perioade îndelungate, de 2 până la 3 ani, ori să-şi vândă drepturile succesorale ori să vândă terenurile în cauză, premergător emiterii dispoziţiei de primar sau consecutiv acesteia, în ambele cazuri, pentru sume de bani ce reprezintă mai puţin de 1% din valoarea terenurilor la care au fost obligaţi să renunţe.

„Terenuri, subevaluate, unele la preţuri de 10 ori mai mici“

„Analiza rapoartelor de evaluare privind terenurile ce au făcut obiectul atribuirilor în compensare şi al unor restituiri pe acelaşi amplasament, realizate în baza comenzilor emise de Primăria Constanţa, a relevat că fie au fost evaluate terenuri care au fost restituite pe acelaşi amplasament, fie evaluările privesc terenuri atribuite că măsuri reparatorii în compensare pe alte amplasamente, preţurile au fost subevaluate, determinate la un nivel prestabilit, astfel încât echivalentul valoric, egal cu valoarea terenului notificat, să includă terenuri în suprafaţă totală cât mai mare, pentru satisfacerea intereselor frauduloase ale inculpaţilor.
 
În toate cazurile, persoanele care au notificat, personal sau prin mandatarii lor, au acceptat terenurile ce le-au fost propuse pentru atribuire şi, premergător atribuirii ori consecutiv acesteia, în deplină cunoştinţă de cauză asupra caracterului ilicit al acţiunilor lor, cu complicitatea unor interpuşi, au transmis proprietatea asupra terenurilor ce le-au fost atribuite în plus unora dintre inculpaţi şi persoanelor din sfera de interese a acestora. S-a reţinut că pentru atingerea scopului infracţional urmărit, majoritatea terenurilor au fost subevaluate, unele la preţuri de 10 ori mai mici decât preţurile terenurilor martor, toate mai valoroase decât acestea, dar, iar această situaţie se regăseşte în toate cazurile de retrocedare ce fac obiectul urmăririi penale (Ţ1., U1., V1., W1., X1., şi Y1.)“, conform motivării Înaltei Curţi.
 
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, prin atribuirile nelegale de terenuri, s-ar fi cauzat un prejudiciu în valoare totală de 61.086.947 $ şi 61.383.874 €, din care, în valoare de 28.690.275 $ şi 11.313.347 €, în paguba Municipiului Constanţa, în valoare de 432.000 €, în paguba oraşului Năvodari, iar în valoare de 32.396.672 $ şi 49.638.527 € în paguba Statului Român.
 

Moduri de operare infracţională

 
În rechizitoriu s-au reţinut următoarele moduri de operare infracţională:
 
A.- Atribuirea de terenuri în suprafeţe de până la de 3 ori mai mari decât suprafaţa revendicată, prin falsificarea, prin majorare, a întinderii obiectului cererii (notificării) de restituire, încheierea unor promisiuni de vânzare-cumpărare, mai înainte de soluţionarea notificării, şi subevaluarea unora dintre terenurile atribuite că măsuri reparatorii în compensare, pentru a-şi asigura dobândirea proprietăţii asupra avantajelor patrimoniale urmărite a fi obţinute de către inculpaţi, pentru şine şi pentru alţii. S-a arătat că acest mod de operare caracterizează atribuirile de terenuri în compensare, în notificarea formulată de (...).
 
B.- Soluţionarea notificărilor, cu încălcarea termenului de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 10/2001, prin respingerea în totalitate, pentru restituirea în natură, şi atribuirea de terenuri în compensare, pe alte amplasamente, în suprafeţe de două până la de patru ori mai mari decât cele revendicate, prin subevaluare, iar, consecutiv intabulării, „vânzarea” acestor terenuri către persoane interpuse, a căror complicitate a avut rolul de a asigura transmiterea proprietăţii terenurilor la persoanele predestinate.  
 
C.- Soluţionarea notificării după mai bine de doi ani, prin respingere, pentru restituirea pe acelaşi amplasament, concomitent cu determinarea notificatorilor la înstrăinarea drepturilor litigioase, cu consecinţa atribuiri, direct cesionarilor, de terenuri, în natură pe amplasamentul iniţial, precum şi pe alte amplasamente, subevaluate, a căror suprafaţă însumată este de două ori şi jumătate mai mare decât cea revendicată. S-a arătat că acest mod de operare a fost identificat în cazul de retrocedare notificat de (...) şi comoştenitori.
 
D.- Soluţionarea, în favoarea mai multor cesionari de drepturi succesorale deposedate, a notificării depuse de mandatarul inculpat, în numele mandantei moştenitoare, în afara mandatului, neînsuşită de aceasta înăuntrul termenului legal, pentru restituirea suprafeţei de 986.600 mp teren intravilan în Constanţa, în condiţiile în care cesiunea drepturilor succesorale ale mandantei s-a făcut fără mandat, cu concursul notarului public, iar, la data soluţionării cererii de restituire, moştenirea era vacantă. Acest mod de operare s-a concretizat în cazul ce priveşte restituirea averii ce a aparţinut defunctului (...).
 
E.- Soluţionarea notificării, după trei ani de la depunerea cererii, şi numai după cesionarea drepturilor succesorale, inclusiv pentru un teren a cărui restituire s-a cerut de la o altă unitate deţinătoare, prin falsificarea, cu concursul notarului public, a contractului de cesiune de drepturi succesorale şi, consecutiv, prin falsificarea de către notificatoare a unui înscris sub semnătură privată, cu consecinţa atribuirii cesionarilor de terenuri în suprafaţă cvadruplă faţă de cea notificată, inclusiv că efect al subevaluării. În acest mod s-a procedat în notificarea formulată de învinuita (...).
 
F.- Intabularea, în favoarea Primăriei Constanţa, cu titlu de drept de proprietate, pe baza unor documente cu conţinut neadevărat, emise de unii funcţionari ai Primăriei şi cu concursul a două angajate de la OCPI Constanţa, a suprafeţei de 22.793 mp de plajă, bun din domeniul public al statului, de interes naţional, care, consecutiv, a fost vândută cumpărătorilor construcţiilor ce reprezintă obiectivul Cazinou Mamaia. S-a observat ca fiind dominantă modalitatea de soluţionare a notificărilor prin atribuirea de terenuri în compensare, pe alte amplasamente, deşi, conform art. 1 din Legea nr.10/2001, trebuia să se dea prioritate restituirii în natură, iar, această posibilitate există în mod real, cel puţin în cazul notificat de (...), integral, şi, parţial, în cererea de restituire formulată de (...).
 
În motivare, judecătorii arată că în cauză „s-a procedat contrar prevederii legale menţionate deoarece restituirile în natură nu ar fi permis decât restituirea, cel mult, a unei suprafeţe egale cu cea notificată, dar, care nu ar fi fost suficientă pentru îndestularea, fără limite, a intereselor inculpaţilor, pentru şine şi pentru alţii“.
 
În legătură cu modurile de operare infracţională descrise, magistraţii descriu că urmărirea penală efectuată în cauză a probat acte materiale de autorat şi în participaţie, în formă complicităţii şi a instigării, precum şi asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, comise în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale“, se mai arată
 
Citeşte şi:
 
Nemulţumiri Radu Mazăre, prima reacţie oficială după cei nouă ani de închisoare primiţi în Dosarul Retrocedărilor

Radu Mazăre, plimbat între instanţe! Ieri la Constanţa, azi la Bucureşti

Bloc pe „spaţii verzi“ în Faleză Nord? Povestea terenului aflat iniţial în proprietatea unui inculpat din Dosarul Retrocedărilor