Motivarea judecătorilor în cazul lui Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare! „Este străin de principiile, reperele de onoare, corectitudine, responsabilitate, de valorile sociale şi morale“

 
 
 

• În motivarea deciziei de condamnare, Curtea de Apel Cluj reține, printre altele, că „infracţiunea comisă de inculpat este de o gravitate ridicată tocmai prin raportare la scopul şi mobilul comiterii infracţiunii, amintite deja, şi la calitatea specială de demnitar ales“.
• „Din modul în care inculpatul a înţeles să se implice în aceste activităţi ilicite şi să execute activitatea infracţională se deduce că acesta este străin de principiile, reperele de onoare, corectitudine, responsabilitate, de valorile sociale şi morale, toate validate de legea penală care este aplicabilă tuturor cetăţenilor Statului Român şi de comunitatea din care face parte şi care i-a acordat mandatul în exerciţiul căruia a săvârşit faptele ilicite“.
• Din completul de judecată care a soluționat acest dosar a făcut parte și judecătoarea Fărcaş Hîngan Georgiana Rodica, magistrat pe care socrii lui Cătălin Cherecheș ar fi încercat s-o mituiască.

 
 
Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj și-au motivat decizia prin care au decis condamnarea definitivă a lui Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare, la cinci ani de închisoare cu executare.
 
Înainte de condamnare, edilul a părăsit țara, prin punctul de trecere a frontierei Petea, cu Ungaria, folosindu-se de un act de identitate al unei rude.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, printre altele, că „în perioada martie 2015 - septembrie 2015, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de primar al municipiului Baia Mare și ordonator principal de credite pentru susținerea financiară a Asociației Club Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare și implicit pentru eliberarea sumelor de bani alocate de Consiliul local în acest sens, a pretins și primit de la o persoană din conducerea clubului, atât în mod direct cât și prin intermediar, suma totală de 70.000 lei“.
 
„De asemenea, în perioada imediat următoare, inculpatul Cherecheș Cătălin, pentru a propune Consiliului local al municipiului Baia Mare susținerea financiară a clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, a pretins denunțătorului să cesioneze pe numele unei anumite persoane o societate comercială, operațiune care nu s-a mai finalizat. La data de 14 aprilie 2016, edilul i-a solicitat denunțătorului suma de 400.000 lei, bani ce reprezentau mai mult de jumătate din sponsorizarea pe care o firmă o făcuse anterior clubului. În legătură cu modalitatea de remitere a sumei de bani pretinse, la data de 22 aprilie 2016, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a transmis denunțătorului să nu scoată din bancă decât sume cuprinse între 10.000 și 30.000 lei, lucru cu care acesta din urmă s-a conformat. În același context, la data de 26 aprilie 2016, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului Cherecheș Cătălin fiind găsită suma de 25.000 lei. Anterior, la data de 25 aprilie 2016, la solicitarea inculpatului, din aceeași sumă pretinsă cu titlu de mită, denunțătorul a remis unui apropiat al primarului suma de 5.000 euro în contul unei datorii“, se mai arată în ancheta DNA.
 
Așa cum arătam și mai sus, edilul a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj la 5 ani de închisoare cu executare, iar în motivarea deciziei instanța reține, printre altele, următoarele aspecte:
 
„Străin de principiile, reperele de onoare, corectitudine, responsabilitate, de valorile sociale şi morale“

 
„Infracţiunea comisă de inculpat este de o gravitate ridicată tocmai prin raportare la scopul şi mobilul comiterii infracţiunii, amintite deja, şi la calitatea specială de demnitar ales. Din modul în care inculpatul a înţeles să se implice în aceste activităţi ilicite şi să execute activitatea infracţională se deduce că acesta este străin de principiile, reperele de onoare, corectitudine, responsabilitate, de valorile sociale şi morale, toate validate de legea penală care este aplicabilă tuturor cetăţenilor Statului Român şi de comunitatea din care face parte şi care i-a acordat mandatul în exerciţiul căruia a săvârşit faptele ilicite“.
 
„Un profund dispreţ faţă de autorităţile judiciare, inculpatul erijându-se în postura de victimă a sistemului judiciar“
 
„Curtea are în vedere că întreaga conduită a inculpatului pe durata procedurilor judiciare derulate împotriva sa în prezenta cauză denotă un profund dispreţ faţă de autorităţile judiciare, inculpatul erijându-se în postura de victimă a sistemului judiciar şi a serviciilor române de informaţii, apelând la simpatia publicului şi a comunităţii din care face parte, scop pentru care a şi exploatat presa locală şi notorietatea sa la nivelul unităţii administrativ-teritoriale pe care o administra. Inculpatul a ocupat funcţia de primar ales (...), având această calitate şi în perioada în care se afla sub puterea unui mandat de arestare preventivă emis în cauză.
 
„Nenumărate cereri, petiţii şi memorii“
 

„Deși a participat la majoritatea termenelor de judecată acordate în cauză, acesta a formulat nenumărate cereri, petiţii şi memorii (personal sau prin intermediul numeroşilor apărători aleşi), adoptând o strategie de apărare care, în final, a pus în evidenţă o exercitare cu rea-credinţă a drepturilor procesuale recunoscute şi garantate în procesul penal în favoarea inculpatului. În esenţă, conduita procesuală a inculpatului este cea care a generat durata îndelungată a procedurilor în faţa instanţei de fond şi a instanţei de apel“.
 
„Inculpatul, în stadiul iniţial al anchetei, ar fi încercat să inducă în eroare organele de anchetă“
 
„În mod corect s-a reţinut de prima instanţă că inculpatul, în stadiul iniţial al anchetei, a încercat să inducă în eroare organele de anchetă cu privire la existenţa şi provenienţa suma de 5.000 lei (parte din suma de 30.000 lei ce a făcut obiectul flagrantului în data de 26.04.2016), susţinând că aceasta nu ar fi ajuns în posesia sa şi că ar fi fost păstrată de martorul (...)“.
 
„17 termene de judecată în faţa instanţei de apel“
 
„Această conduită procesuală a inculpatului s-a materializat în: lipsa nejustificată de la termenele de judecată stabilite pentru audierea sa ori pentru realizarea unor acte de procedură esenţiale în cauză; schimbarea succesivă a apărătorilor aleşi şi formularea unor repetate cereri de amânare, recuzare şi strămutare a cauzei; reiterarea unor cereri în probaţiune asupra cărora judecătorii s-au pronunţat la termenele de judecată acordate anterior în cauză. Toate aceste manifestări ale exercitării plenare a dreptului la apărare au condus finalmente la acordarea a 17 termene de judecată în faţa instanţei de apel şi la necesitatea schimbării ordinii efectuării cercetării judecătoreşti, la reluarea cercetării judecătoreşti în vederea audierii inculpatului după ce cauza a trecut în etapa dezbaterilor în apel“.
 
„Stare de amânare pentru lipsa unei apărări efective“
 
Având în vedere necesitatea de a soluţiona cauza cu celeritate, dată fiind durata totală a procesului penal, Curtea a apreciat că, în speţă, este necesară luarea măsurii preventive a controlului judiciar faţă de inculpatul la termenul de judecată din 29.09.2023 (consacrat dezbaterilor orale în apel, când s-a constatat din nou cauza în stare de amânare pentru lipsa unei apărări efective), măsura fiind privită ca necesară în scopul prev. de art. 202 alin. 1 C.proc.pen., respectiv pentru a asigura prezenţa inculpatului la judecarea cauzei în apel şi pentru a garanta buna desfăşurare a procesului penal“.
 
„Prezumţia de nevinovăţie a inculpatului a fost răsturnată“
 
„S-a avut în vedere că în faţa primei instanţe prezumţia de nevinovăţie a inculpatului a fost răsturnată prin pronunţarea unei soluţii de condamnare a acestuia la o pedeapsă de 5 ani închisoare cu executare în regim de detenţie“.
 
„Orientare la mediul limitelor de pedeapsă prevăzute de lege“
 
„Ca atare, este justă opţiunea primei instanţe de a aplica inculpatului pedeapsa de 5 ani închisoare, prin orientare la mediul limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea comisă (de la 3 la 10 ani). În stabilirea duratei pedepsei trebuie să se ţină seama de intervalul de timp scurs de la data comiterii infracţiunii şi până la data soluţionării definitive a cauzei“.
 
„Detenţia efectivă devine unica modalitate de executare a pedepsei“
 
„Curtea observă că instanţa de fond a avut în vedere la dozarea pedepsei principale datele care caracterizează persoana inculpatului, inclusiv cele referitoare la viaţa privată şi situaţia sa familială (studiile superioare, lipsa antecedentelor penale), concluzionându-se judicios că este necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea a cărei durată să fie orientată înspre valoarea medie a limitelor speciale prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită, cu executarea pedepsei în regim de detenţie. Aplicarea unei pedepse cu închisoarea pe durata stabilită de prima instanţă este justificată în raport toate criteriile de individualizare a răspunderii penale, prev. de art. 74 C.pen., corect surprinse de instanţa de fond. În cauză, pe bază de probe, nu pot fi reţinute cauze (stări, circumstanţe) de atenuare a răspunderii penale. Ca atare, în raport de durata pedepsei principale a închisorii, detenţia efectivă devine unica modalitate de executare a pedepsei“.

Sursa: portal instante de judecată și rejust.ro
 
 PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și

Socrii primarului din Baia Mare află luni dacă vor fi eliberați! Fărcaş Hîngan Georgiana Rodica rămâne judecător al dosarului lui Cătălin Cherecheș