O femeie din Constanța, trimisă în judecată pentru Cyberbulling. Explicațiile procurorilor (document)

 
 

• În rechizitoriu, porocurorii arată că Cyberbulling reprezintă, în fapt, hărțuirea online cu ajutorul mijloacelor de transmitere la distanță, agresiunea având loc prin distribuirea țintă, către persoane cunoscute ale părții vătămate, de mesaje calomnioase.

 
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța au dispus trimiterea în judecată a unei femei, din Constanța, (S.E.), pentru hărțuire (aproximativ 1400 de acte materiale). 
 
Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Constanța, urmând ca în perioada imediat următoare să fie stabilit primul termen de judecată în faza camerei preliminare.
 
În actul de sesizare a instanței se arată că persoana vătămată a reclamat-o pe inculpata în sensul că aceasta o hărțuiește de aproape doi ani de zile, prin apeluri telefonice, comunicări prin mijloace de transmitere la distanță – adică foarte multe mesaje efectuate zilnic de pe cartele cumpărate din Anglia, pe Facebook  sau Messenger și adresate acestuia, soțului său și familiei,adresate ei direct sau indirect precum și a tutror cunoscuților persoanei vătămate, dar și prin supravegheri ale locuinței și locului de muncă. 
 
Din limbajul folosit şi din sensul mesajelor rezultă că inculpata în realitate este obsedată de persoana vătămată și încearcă în același timp să îi creeze victimei o stare de spirit care să genereze atacuri şi presiuni asupra ţintei hărțuirii însăși.
 
Utilitatea documentelor depuse de martor este şi aceea că i se confirmă integral depoziţiile şi pe de altă parte se infirmă susţinerile inculpatei precum că martorul (...) este cel care i-ar fi accesat nelegal sistemele informatice pentru a trimite aceste meseje care în realitate îi aparţin.
 
Din această situaţie rezultă și o evidentă concluzie logică şi anume că inculpata este obişnuită cu un asemenea comportament agresitv chiar dacă martotul și soția acestuia nu au depus plângere, însăși fapta inculpatei îi înlătură orice formă de credibilitate a apărării sale şi în special a susţinerilor legate de intervenţia unei terțe persoane în conturile sale electronice.
 
În rechizitoriu se mai face precizarea că „infracţiunea de hărțuire este nouă în peisajul juridic românesc situaţie în care nu există practică judiciară şi nu sunt stabilite elemente care să genereze anumite linii de anchetă în această materie“.

 
Procurorii arată că au fost emise în perioada 08 iunie 2019 - mai 2021 un număr total de 1.361 de mesaje.
 
Ca o concluzie generală, procurorii apreciază că nu este admisibil a privi nepăsători o asemenea dramă precum cea prin care a trecut persoana vătămată, care timp de aproape trei ani de zile a fost efectiv hărţuită într-o manieră nesănătoasă total, care a depăşit limita obsesiei şi orice regulă de comportament social.
 
„Evidenţiem inteligenţa modului în care inculpata a creat conjunctura, în sensul că a încercat să îşi disimuleze urmele săvârşirii faptei şi să creeze o aparentă de realitate falsă care să ascundă că este autorul acestor agresiuni, situaţie însă care a fost demonstrată probator pe parcursul anchetei. Deşi infracţiunea de hărţuire însăşi nu prezintă elemente de practică judiciară sau nu este analizată în literatura de specialitate, în contextul concret al acestei cauze, apreciem că este evidentă comiterea unor acte specifice modalităţii în care este incriminată această faptă penală astfel încât considerăm că se impune sesizarea judecătorului“, conform procurorilor.
 
Magistrații arată că „apărările inculpatei nu numai că nu au fost de natură să înlăture acuzele ce i-au fost aduse ci, dimpotrivă, le-au confirmat ca fiind corecte dar au şi evidenţiat faptul că aceasta încearcă să nege comiterea faptei pe care nu o recunoaşte şi încearcă să o paseze în sarcina şi responsabilitatea altuia, criteriu de apreciere corespunzătoare a tratamentului juridic ce trebuie să-i fie aplicat“.
 

Rechizitoriul poate fi citit integral accesând secțiunea Documente.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 
Judecătoria Constanța, pronunțare amânată în dosarul lui Stila Sarafu