O nouă decizie istorică în Justiţia din România! Şoferii nu sunt obligați să aibă dovada RCA şi nici să o prezinte la control
O nouă decizie istorică în Justiţia din România!: Şoferii nu sunt obligați să aibă dovada RCA şi niciPotrivit rolii.ro,
„prin procesul verbal _ nr. xxxxxxx din data de 15.12.2015 (f. 24), petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 630 lei (echivalentul a 6 puncte-amendă), pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 147 pct. 1 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 și art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se că, în data 15.12.2016, ora 11:45, a condus autoturismul marca BMW cu număr de înmatriculare XXXXX – înmatriculat în Anglia pe S_ fără a avea asupra sa asigurarea de răspundere auto în caz de daune produse terților“.
„Sub aspectul temeiniciei actului de sancționare, instanța constată că petentul a recunoscut faptul că nu a avut asupra sa la controlul organelor de poliție polița de asigurare auto. Însă, potrivit art. 147 pct. 1 din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (în continuare, R.A.O.U.G. nr. 195/2002), indicat în cuprinsul procesului-verbal ca și temei legal de sancționare a petentului „Conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat: 1. să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare.”, iar potrivit art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002, de asemenea menționat în cuprinsul procesului-verbal, «Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).»”, conform rolii.ro
Aceeaşi sursă mai arată că „articolul 35 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 la care se face referire în cuprinsul art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G nr. 195/2002, menționat anterior, prevede că
«Participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege»”.
Instanța are în vedere că sintagma „celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare” din cuprinsul art. 147 pct. 1 R.A.O.U.G. nr. 195/2002, respectiv sintagma „alte documente prevăzute de lege” menționată în cuprinsul art. 35 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 se referă la alte documente cu privire la care legea prevede în mod expres faptul că participanții la trafic trebuie să le aibă asupra lor și să le prezinte, la cerere, polițistului rutier.
În acest sens, instanța reține că potrivit art. 1 alin. 1 teza a II-a din O.G. nr. 2/2001 „Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.”
Din analiza acestei prevederi legale, rezultă că una dintre trăsăturile contravenției este legalitatea acesteia, care presupune nu doar faptul că acesta trebuie să fie prevăzută de lege (în sens larg), cât și faptul că legea care incriminează contravenția trebuie să fie accesibilă și previzibilă. Previzibilitatea presupune că norma contravențională trebuie să fie edictată cu suficientă claritate, astfel încât orice persoană să fie în măsură să înțeleagă care acțiuni sau inacțiuni sunt interzise, respectiv care sunt obligațiile pe care trebuie să le îndeplinească, pentru a-și putea regla comportamentul.
În cauză, instanța constată că nici art. 147 pct. 1 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 și nici art. 35 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 nu preved în mod expres faptul că participanții la trafic trebuie să aibă asupra lor polița de asigurare auto. De asemenea, din analiza dispozițiilor legale în materie, respectiv a O.U.G. nr. 195/2002, a R.A.O.U.G. nr. 195/2002 și a Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, nu rezultă că această obligație ar fi fost impusă în mod expres de legiuitor în sarcina conducătorilor auto. Altfel spus, legea nu prevede în mod expres obligația conducătorilor auto de a avea asupra lor polița de asigurare auto și de a o prezenta la cererea polițistului rutier.
În aceste condiții, instanța reține că, pentru respectarea cerinței de previzibilitate a normei contravenționale, polița de asigurare auto nu poate fi inclusă în categoria „altor documente prevăzute de lege” în sensul art. 35 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 și astfel, lipsa acesteia nu constituie contravenția prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp