Oficial! Doi notari publici arestați la cererea DNA!

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au solicitat și obținut arestarea preventivă a notarelor Lidia Simona Seceleanu și Cuțaru Eugenia.
 
Seceleanu Lidia Simona este suspectată de luare de mită (două fapte), fals intelectual, comise în formă simplă și continuată (19 fapte), abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, comise în formă simplă și continuată (16 fapte),
 
Asta în timp ce Eugenia Cuțaru este bănuită de instigare la fals intelectual în formă continuată (două fapte), instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
 
În cauză au mai fost arestați, conform portalului instanțelor de judecată, Georgescu Bogdan, Lazăr Constantin și Ancuţa Uşurelu.

Mandatele de arestare au fost contestate.
 
Oficial!
 

Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală – Serviciul de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție în dosarul nr. 401/P/2021. În baza art. 226 alin. (1) şi (2) rap. la art. 202 alin. (1), alin. (3) şi alin. (4) lit. e) şi la art. 223 alin. (2) C.pr.pen. dispune arestarea preventivă a inculpaţilor SECELEANU LIDIA-SIMONA ,CUȚARU EUGENIA , UȘURELU ANCUȚA , LAZĂR CONSTANTIN şi GEORGESCU BOGDAN pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 14.12.2022 şi până la data de 12.01.2023, inclusiv. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie in termen de 48 de ore de la pronunţare. Pronunţată în camera de consiliu.

 
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

Prezenta cauză vizează eliberarea nelegală, de către unele cabinete notariale, în perioada 2019-2022, contra unor sume de bani, a unor certificate de moștenitor, precum și a altor acte care atestau în fals dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate pe raza municipiului București, imobile nerevendicate ori care au aparținut unor persoane fără moștenitori. După obținerea documentelor respective, imobilele erau vândute la prețul pieței.

 
Concret, în contextul menționat mai sus, inculpata Lidia-Simona Seceleanu, în calitate de notar public, la instigarea și cu complicitatea unor alte persoane (printre care și cele reținute în prezenta cauză - două fiind angajate la cabinetul notarului public Lidia-Simona Seceleanu ) ar fi eliberat în mod nelegal peste 19 certificate de moștenitor care atestau în fals faptul că beneficiarii acestora erau singurii moștenitori ai unor imobile, precum și alte documente (contracte de cesiune, contracte de vânzare cumpărare) prin care, în mod nelegal, li s-ar fi permis unor persoane să achiziționeze terenuri, să înstrăineze părți sociale pe care le dețineau în cadrul diverselor societăți comerciale, etc.
 
În două dintre cazuri, inculpata Lidia-Simona Seceleanu ar fi primit de la o persoană, prin intermediar, suma de 2.000 euro pentru a elibera două astfel de certificate de moștenitor ce vizau două apartamente din București.
 
Celor șapte inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
 
La data de 14 decembrie 2022, urmează să fie prezentați Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile un număr de opt inculpați (cei șapte menționați în prezentul comunicat și un altul care se sustrage cercetărilor).
 

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

           
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.