Oficial Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de Popoviciu Ioana Ancuța, de la Judecătoria Mangalia (DOCUMENT)

Inspecția Judiciară a anunțat astăzi, 4 iunie 2024, finalizarea cercetărilor disciplinare dispuse în cazul magistratului constănțean Ioana Ancuța Popoviciu, judecătorul învestit inițial cu soluționarea dosarului vizând accidentul de la 2 Mai, privindu-l pe Pascu Vlad Matei. 

În locul judecătoarei Popoviciu Ioana Ancuța a intrat în acest dosar judecătoarea Berevoescu Carmen-Claudia, preşedintele Judecătoriei Mangalia.

Sesizarea Inspecției Judiciare a venit după ce la un termen trecut judecătoarea Popoviciu a întrebat părțile prezente dacă este prezent în sala de judecată Sebastian Andrei Olariu, tânărul decedat în accident, ceea ce a stârnit nemulțumire printre rudele și apropiații decedaților.

Inspecția Judiciară a anunțat că a „exercitat acțiunea disciplinară față de Popoviciu Ioana-Ancuța pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. s) teza a II-a, raportat la art.272 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor“.
 
Magistratul Ioana Ancuța Popoviciu a judecat, printre altele, și deja celebrul dosar în care Pascu Matei Vlad, din București, este acuzat de producerea accidentului de la 2 Mai, județul Constanța, soldat cu decesul a doi tineri și rănirea altor trei!

Matei Vlad Pascu este suspectat de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi părăsirea locului accidentului.

 

„Inspectorii judiciari au reținut că nerespectarea dispozițiilor referitoare la studiul dosarului și pregătirea judecății, maniera aparte, neprofesionistă de conducere a unui proces, chiar dacă anterior judecătorul a fost sancționat pentru aceeași abatere disciplinară, încălcarea principiului contradictorialității și a principiului soluționării cauzei cu celeritate, refuzul de a pune în discuție la momentul procesual stabilit de lege a cererilor și excepțiilor care vizau extinderea cadrului procesual, dispunerea de măsuri care nu au aplicabilitate în procesul penal (introducerea în cauză a unor terți în calitate de intervenient accesoriu în interesul părților civile), dispunerea unor soluții fără furnizarea unei motivări care să fundamenteze soluția și să expliciteze raționamentul logico- juridic al magistratului, nesocotirea dispozițiilor procesuale care reglementează judecata în cameră preliminară și în primă instanță, deși dispozițiile legale încălcate de magistrat nu comportă niciun fel de dificultate, nu sunt dispoziții legale recente ori cu totul deosebite, nu pun în discuție probleme de drept deosebite, fiind aplicate în mod constant și uniform la nivel național, toate acestea având consecințe grave asupra drepturilor procesuale ale părților, a înfăptuirii actului de justiție, deteriorarea încrederii și a respectului justițiabililor față de magistrat, afectarea imaginii justiției ca serviciu public, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. s) teza a II-a raportat la art.272 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și al procurorilor“.

 

„Subliniem că în prezenta acțiune disciplinară ceea ce se reproșează intimatei nu sunt soluțiile adoptate, ca atare, ci faptul că acestea fie nu au fost puse în discuția părților, fie nu au fost puse în discuție la momentul procesual potrivit, fie nu au fost motivate în niciun fel. Acceptând faptul că litigiul dedus judecății a fost unul cu o expunere mediatică considerabilă, că o atare expunere ar fi putut fi de natură să determine o presiune pe judecătorul cercetat disciplinar, totuși nu se poate reține ca o cauză exoneratoare de răspundere, cu atât mai mult cu cât magistratul a mai fost sancționat anterior pentru comportament similar“.
 
„De asemenea, maniera de desfășurare a procesului penal, dispozițiile legale încălcate de magistrat nu comportă niciun fel de dificultate, nu pun în discuție probleme de drept deosebite, sunt aplicate în mod constant și uniform la nivel național, nu sunt dispoziții legale recente ori cu totul deosebite. Menționăm că exercitarea acțiunii disciplinare reprezintă o etapă a procedurii disciplinare și
nu constată definitv vinovăția judecătorului cercetat disciplinar“, confom comunicatului Inspecției Judiciare.

Exercitarea acțiunii disciplinare înseamnă sesizarea Secției pentru Judecători în materie disciplinară, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
 
La finalul analizării situației de către Secția pentru Judecători în materie disciplinară, CSM poate dispune respingerea acțiunii disciplinare ori admiterea acesteia și aplicarea unei sancțiuni disciplinare.
 

Ulterior, decizia CSM poate fi atacată în recurs, care va fi analizat de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Curtea Supremă de Justiție a României, instanță care va pronunța o decizie definitivă.

Amintim, sesizarea Inspecției Judiciare a venit după ce la un termen trecut judecătoarea în cauză a întrebat părțile prezente dacă este prezent în sala de judecată Sebastian Andrei Olariu, tânărul decedat în accident, ceea ce a stârnit nemulțumire printre rudele și apropiații decedaților.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și

Motivare CSM
Consiliul Superior al Magistraturii respinge cererea de suspendare din magistratură a judecătoarei Popoviciu Ioana Ancuța (MINUTA)