Oficial și definitiv! Dosarul Vioricăi Fănica Bîscă, fost guvernator al Deltei Dunării, se întoarce la Parchetul Curții de Apel Constanța! (DOCUMENT)

 
 

• Tribunalul Tulcea a constatat „nulitatea Ordonanţei de schimbare a încadrării juridice din 12.10.2022 a Parchetului de lângă Curtea de Apel Constanţa, a proceselor-verbale subscvente de aducere la aducere la cunoştinţa inculpatelor, precum şi nulitatea Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale din 6.12.2022 a aceluiaşi Parchet şi a proceselor-verbale subsecvente de aducere la cunonştinţă a calităţilor de inculpat“.
• În continuare, Tribunalul Tulcea a „menţinut dispoziţiile de respingere a celorlalte cereri şi excepţii invocate. Menţine dispoziţia de restituire a cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa“, se mai arată în decizia Tribunalului Tulcea.

 
 
Judecătorii de la Tribunalul Tulcea retrimit la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa dosarul în care Viorica Fănica Bîscă, fost guvernator al Deltei Dunării și director executiv al Direcției Biodiversitate, Monitoring Integrat, a fost deferit justiției alături de alte două persoane, respectiv Gabriela Bucur (fost șef Serviciu Reglementare, Autorizare și consilier superior) și Cornelia Benea (fost director executiv adjunct Direcția Management Ecologic, șef Serviciu Reglementare, Autorizare și consilier superior), ambele din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) Tulcea (foto).
 
Conform portalului instanțelor de judecată, prin decizia nr. 24/2023, din 27 noiembrie 2023, Tribunalul Tulcea a constatat „nulitatea Ordonanţei de schimbare a încadrării juridice din 12.10.2022 a Parchetului de lângă Curtea de Apel Constanţa, a proceselor-verbale subscvente de aducere la aducere la cunoştinţa inculpatelor, precum şi nulitatea Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale din 6.12.2022 a aceluiaşi Parchet şi a proceselor-verbale subsecvente de aducere la cunonştinţă a calităţilor de inculpat“.
 
În continuare, Tribunalul Tulcea a „menţinut dispoziţiile de respingere a celorlalte cereri şi excepţii invocate. Menţine dispoziţia de restituire a cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa“, se mai arată în decizia Tribunalului Tulcea.
 
 
Oficial!
 

Solutia pe scurt: În temeiul art. art. 347 alin.3 Cod procedură penală, raportat la art.425 indice 1 alin.7 pct.2 Cod procedură penală, respinge contestaţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea şi admite contestaţiile inculpatelor Bucur Gabriela, Bîscă Viorica-Fănica şi Benea Cornelia, formulate împotriva încheierilor penale pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Tulcea la datele de 28.06.2023 şi 25.09.2023, în dosarul nr.1191/327/2023/a1. Desfiinţează în parte încheierile atacate şi rejudecând: Constată nulitatea Ordonanţei de schimbare a încadrării juridice din 12.10.2022 a Parchetului de lângă Curtea de Apel Constanţa, a proceselor-verbale subscvente de aducere la aducere la cunoştinţa inculpatelor, precum şi nulitatea Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale din 6.12.2022 a aceluiaşi Parchet şi a proceselor-verbale subsecvente de aducere la cunonştinţă a calităţilor de inculpat. Menţine dispoziţiile de respingere a celorlalte cereri şi excepţii invocate. Menţine dispoziţia de restituire a cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. În temeiul art.275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 27.11.2023.

 
Decizia Tribunalului Tulcea este una definitivă și vine după ce, în primă instanță, la data de 25 septembrie 2023, Judecătoria Tulcea a dispus „restituirea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cauza nr.594/P/2022, privind pe inculpaţii Bucur Gabriela, pentru abuz în serviciu în formă continuată, (4 acte materiale), Bîscă Viorica-Finica, pentru abuz în serviciu în formă continuată, (4 acte materiale) şi Benea Cornelia, pentru abuz în serviciu în formă continuată“.

 

Viorica Fănica Bîscă, fost guvernator al Deltei Dunării, este suspectată, potrivit rechizitoriului, că ar fi „participat în mod direct și condus nemijlocit crearea cadrului de reglementare care nu respecta Legea nr. 82/1993, constând în aprobarea listelor cu produse fitosanitare din 2012 și 2015, respectiv nereglementarea activităților agricole prin emiterea acestor liste în anii 2011, 2013, 2014 și 2016, astfel cei doi agenți economici au practicat o agricultură clasică, intensivă, pe terenurile agricole concesionate, situate în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, folosind îngrășăminte chimice și produse de protecție a plantelor, fără a se folosi numai mijloacele ecologice admise de lege (proceduri de cultivare și recoltare, semințe netratate, mijloace mecanice, rotația culturilor etc), aspecte contrare regimurilor de management stabilite asupra rezervației naturale prin Legea nr. 82/1993 și conținute de OUG nr. 57/2007“.
 
„Drept urmare“, spun tot procurorii, „s-au creat prejudicii ecosistemelor din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin contaminarea solului cu produse de protecție a plantelor și fitosanitare cu grad ridicat de toxicitate“.
 
Gabriela Bucur este acuzată de procurori că „în perioada 2009 - 2017, în calitate de consilier superior în cadrul Serviciului Reglementare și Autorizare, a întocmit listele cu produse care se pot utiliza în perimetrul rezervației, înaintându-le spre aprobare, susținând - în virtutea atribuțiilor de serviciu pe care la avea, că produsele respective respectă interdicțiile prevăzute la art. 10 din Legea nr. 82/1993, aspecte ce sunt insa contrare realității și care au stat la baza reglementărilor – toate fiind evident ilegale – emise în continuare“.
 

„Prin reglementările ilegale constând în autorizarea illicită de utilizare a produselor din listele emise în anii 2009, 2012 și 2015, întocmite de GB, cei doi agenți economici au practicat o agricultură chimică, intensivă, pe terenurile agricole concesionate, situate în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, folosind astfel cu aparenta de legalitate îngrășăminte chimice și produse de protecție a plantelor, fără a se folosi însă, asa cum prevdea legea expres, numai mijloacele ecologice - (proceduri de cultivare și recoltare, semințe netratate, mijloace mecanice, rotația culturilor etc)“, potrivit rechizitoriului.

 
„Aceste aspecte“, mai arată procurorii, „sunt cert contrare regimurilor de management stabilite asupra rezervației naturale prin Legea nr. 82/1993 și conținute de OUG nr. 57/2007. Drept urmare, s-au creat in mod inerent prejudicii ecosistemelor din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin contaminarea solului cu produse de protecție a plantelor și fitosanitare cu grad ridicat de toxicitate“.
 
Cornelia Benea este suspectată că ar fi „participat în mod direct și condus nemijlocit, cu intentie, crearea cadrului administrativ paralegal de reglementare – care insa nu numai ca nu respecta Legea nr. 82/1993, ci o contrazice total, insensul ca a avizat listele cu produse fitofarmaceutice și erbicide din 2009, respectiv lista cu produse fitosanitare 2012“.

 

„Acestea fiind substante chimice interzise la utilizare, prin emiterea actelor de reglementare paralegale, inculpatra a permis in acest mod agenților economici sa practice o agricultură chimica, intensivă pe terenurile agricole situate în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, folosind ca atare îngrășăminte chimice și produse de protecție a plantelor. Însă, în zonă era permis de lege a se folosi numai mijloacele ecologice admise limitativ și neechivoc de lege (procedura de cultivare și recoltare, semințe netratate, mijloace mecanice, etc), aspecte contrare regimurilor de management stabilite asupra rezervației naturale prin Legea nr. 82/1993 și conținute de OUG nr. 57/2007“, conform procurorilor.

 
„Drept urmare, s-au creat prejudicii ecosistemelor din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin contaminarea solului cu produse de protecție a plantelor și fitosanitare cu grad ridicat de toxicitate“, se mai arată în ancheta magistraților din Constanța.
 
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale. Trimiterea rechizitoriului la instanţa de judecată nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
 
Rechizitoriul integral poate fi citit accesând secțiunea Documente.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 
Fost guvernator al Deltei Dunării, trimis în judecată de procurorii din Constanța! Urmează pronunțarea, în cameră preliminară (RECHIZITORIU)