Ordin al Ministerului Culturii, contestat la Curtea de Apel Constanța. „Există cel puțin doi arheologi scafandri autorizați în România! S-a spus că nu există niciunul!“

• Iulian Rusu, președintele Asociației Club Marine Explorer, a explicat, pentru ZIUA de Constanța, că ordinul contestat este o „reînviere“ a unui ordin mai vechi, care se tot încearcă să fie introdus, pornind de la premisa că nu ar exista arheologi scafandri în România.
• „S-a spus și s-a întărit ideea că nu ar exista în România arheologi scafandri, ceea ce este total neadevărat. Eu sunt unul dintre ei și mai există cel puțin încă o persoană, fiind vorba despre Laurențiu Marin Dobre“, a declarat Iulian Rusu pentru ZIUA de Constanța.
• Procesul este programat să se desfășoare la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel, pe data de 12 decembrie 2022, de la ora 12.00.
• Oricare va fi decizia Curții de Apel, ea va putea fi atacată la Curtea Supremă de către părțile care se declară nemulțumite.

Judecătorii Curții de Apel Constanța au fost chemați să analizeze Ordinul nr. 3.444 din 1 noiembrie 2022 al Ministerului Culturii privind procedura de acordare a autorizațiilor pentru cercetarea arheologică, Asociația Club Marine Explorer solicitând în instanță suspendarea efectelor ordinului, în cadrul procedurii urgente a ordonanței președințiale.
 
Potrivit informațiilor oficiale, s-a solicitat suspendarea efectelor art. 18(4) alin.1 din Ordinul nr. 3444/02.11.2022 al Ministerului Culturii.
 
Se arată în Ordinul citat că articolul contestat prevede că „pentru realizarea cercetării arheologice a patrimoniului cultural subacvatic, în cazul în care arheologii atestați și înregistrați în Registrul arheologilor nu au obținut accesul la exercitarea profesiei de scafandru, aceștia nu se pot scufunda pentru a desfășura activități în mediul subacvatic, dar au acces la informații, urmăresc activitatea scafandrilor și colaborează cu șeful de scufundare“.
 
De asemenea, se mai prevede faptul că „(2) în urma efectuării cercetării arheologice realizate în condițiile art. 18^2 și 18^3, instituția organizatoare elaborează raportul de cercetare arheologică, în vederea analizării acestuia de către comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii și a emiterii actelor administrative, potrivit legii“.
 
Arheologi scafandri autorizați
 
Iulian Rusu, președintele Asociației Club Marine Explorer, a explicat, pentru ZIUA de Constanța, că ordinul contestat este o „reînviere“ a unui ordin mai vechi, care se tot încearcă să fie introdus, pornind de la premisa că nu ar exista arheologi scafandri în România.
 
„S-a spus și s-a întărit ideea că nu ar exista în România arheologi scafandri, ceea ce este total neadevărat. Eu sunt unul dintre ei și mai există cel puțin încă o persoană, fiind vorba despre Laurențiu Marin Dobre“, a declarat Iulian Rusu pentru ZIUA de Constanța.
 
Acesta a explicat că Laurențiu Marin Dobre este doctor în istorie, din 2019, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România, din 2015, scafandru profesionist din 2019, cu brevet emis de MApN-Centrul de Scafandri, Șef de scufundare categoria a III-a, din 2022, examinarea fiind emisă tot de către MApN – Centrul de Scafandri, acesta având și licență Advanced European Scientific Diver emisă de către Comitetul European în domeniu, din Anglia, din anul 2019.

 
La rândul său, Iualian Rusu este arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România, din anul 2019, scafandru profesionist din 2013, cu brevet emis de către MApN – Centrul de Scafandri, având din 2014 licență emisă de Comitetul European al Instructorilor Profesioniști de Scufundări.
 
Nu se poate face arheologie „de la distanță“
 
Iualin Rusu a explicat că ideea că nu ar exista arheologi scafandri în România este una falsă.
 
De asemenea, acesta a afirma că nu se poate face arheologie „de la distanță“, în sensul că o colaborare între arheologul rămas la mal și scafandrul ce se scufundă pentru analizarea epvaelor sau relicvelor, oricât ar fi de fructuoasă, nu poate acoperi neajunsurile existente în mod obiectiv – simțul tactil pe care arheologul scafandru se bazează în demersul său, vizibilitatea (scăzută oricum în Marea Neagră) fiind mult redusă prin folosirea echipamentului necesar investigării arheologice, iar zgomotul astfel produs fiind de natură să împiedice comunicarea eficientă între cele două părți.
 

În același timp, Iulian Rusu a explicat și faptul că, potrivit legislației în vigoare, „desfășurarea activităților cu scafandri într-o zonă sau în incinte în care presiunea este superioară presiunii atmosferice se poate executa numai în baza autorizației eliberate de către Centrul de Scafandri Constanța“.
 
Totodată, prin activități cu scafandri se înțelege și profespectarea sau cercetarea științifică și arheologia subacvatică.
 
În luna septembrie 2022, Centrul de Scafandri, răspunzând la o solicitare formulată de către Asociația Club Marine Explorer, a arătat că până la momentul respectiv, nu existase nicio solicitare din partea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța sau propunere de participare a experților arheologi la cursurile de scafandru.
 
Doi scafandri și-au pierdut viața în aprilie 2021
 
În același răspuns, instituția a arătat că „din punctul de vedere al Centrului de Scafandri, utilizarea scafandrilor recreaționali (...) încalcă prevederile Metodoligiei privind reglementarea activităților de scufundare în România și prezintă un risc atât pentru scafandrul recreațional, cât și pentru scafandrul profesionist. Cel mai elocvent exemplu este decesul celor doi scafandri - unul recreațional, celălalt profesionist, în luna aprilie 2021, pe timpul unei activități de scufundare în scopul cercetării științifice a mediului subacvatic. De asemenea, coordonarea scafandrilor este responsabilitatea șefului de scufundare, nicidecum a scafandrului recreațional care se scufundă alături de scafandrii profesioniști“.
 
Acum, le revine judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța sarcina de a analiza Ordinul Ministerului Culturii și a de a decide dacă se impune suspendarea acestuia.
 
Procesul este programat să se desfășoare la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel, pe data de 12 decembrie 2022, de la ora 12.00.
 
Oricare va fi decizia Curții de Apel, ea va putea fi atacată la Curtea Supremă de către părțile care se declară nemulțumite.
 
PRECIZĂRI
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Ștefan Strungaru, din Iași, unul dintre scafandrii morți la Eforie, ar fi împlinit azi 33 de ani