Păţania unor constănţeni. Peste ce obstacol au dat când au vrut să-şi construiască un balcon

Doi constănţeni ce intenţionau să-şi construiască un balcon la casă au avut de tras de pe urma acestei idei. Nu numai că s-au văzut nevoiţi să dea în judecată municipalitatea, dar, la capătul unui proces lung şi istovitor, au pierdut cazul definitiv. Mai mult, au fost nevoiţi să achite şi cheltuielile de judecată cauzate municipalităţii. Totul, după ce judecătorii au stabilit că balcoanele pe care intenţionau să le ridice ar fi afectat mai mult decât terenul ce le aparţinea în proprietate exclusivă.


Povestea celor doi constănţeni a debutat pe rolul instanţelor constănţene la data de 30 octombrie 2018. La momentul respectiv, aceştia au chemat în judecată Primarul Municipiului Constanţa şi le-au cerut magistraţilor să dispună anularea certificatului de urbanism emis în cazul lor. În plus, cei doi reclamanţi au cerut ca primarul să fie obligat să le emită un nou certificat de urbanism.


Potrivit documentelor consemnate pe Portalul Jurisprudenţei www.rolii.ro, neînţelegerile dintre cei doi constănţeni şi primar începuseră însă încă din luna august 2018, când aceştia ceruseră municipalităţii emiterea certificatului de urbanism. Acesta le era necesar pentru „modificare / compartimentare apartament, extindere apartament cu două balcoane pe terenul proprietate exclusivă“.
 

Răspuns negativ

Totuşi, la începutul lunii septembrie, au primit răspunsul din partea Primăriei, însă nu era cel pe care îl aşteptaseră. Conform sursei citate, „prin certificatul de urbanism nr. (...) s-a respins solicitarea motivat de faptul că «nu se încadrează în reglementările urbanistice – amplasarea de construcţii noi pe parcele neocupate se va face pe bază de PUZ»“.


Cu alte cuvinte, autorităţile au apreciat că cei doi constănţeni aveau nevoie şi de întocmirea unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) pentru a obţine certificatul de urbanism necesar construirii balcoanelor. Nemulţumiţi de răspunsul primit de la autorităţi, constănţenii au cerut în instanţă anularea acestuia şi obligarea primarului la emiterea unui certificat de urbanism astfel după cum solicitaseră.


Între argumentele aduse în faţa judecătorilor în susţinerea cererii lor se află şi cel potrivit căruia, în opinia constănţenilor, nu era necesar un nou PUZ atâta vreme cât exista unul:
„Imobilul construcţie + teren a făcut deja obiectul unui act de dezmembrări solicitate de dezvoltatorul imobiliar, pentru care, în vederea realizării operaţiunii, a avut nevoie atât de existenţa unui PUZ, cât şi de emiterea certificatului de urbanism“, au explicat reclamanţii pe parcursul procesului, potrivit sursei citate.


De asemenea, aceştia au argumentat că „la nivelul terenului şi al modalităţii de evidenţiere a acestuia în proprietatea exclusivă a proprietarilor construcţiilor, emiterea PUZ-ului aferent acoperă orice necesitate ulterioară de emitere a unui nou PUZ – care nu are capacitatea de a aduce alte criterii de delimitare a terenului faţă de cea existentă şi statuată anterior prin actul de dezmembrare“.

Hotărârea Tribunalului, răsturnată de Curtea de Apel

Aspectele acestea au fost primite de judecătorii primei instanţe, respectiv de magistraţii Tribunalului Constanţa, care au admis acţiunea celor doi reclamanţi, au anulat certificatul de urbanism contestat şi au obligat primarul să emită unul nou, astfel cum îi fusese solicitat.
Totuşi, lucrurile s-au schimbat radical la Curtea de Apel Constanţa, unde dosarul a ajuns după ce Primarul Municipiului Constanţa a declarat recurs împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă.


Astfel, judecătorii de la Curtea de Apel au stabilit că, de fapt, primarul a avut dreptate în ceea ce priveşte certificatul de urbanism emis iniţial şi faptul că era necesar un nou PUZ.
Pentru a ajunge la această concluzie, judecătorii din recurs au reţinut următoarea situaţie: „Reclamanţii intimaţi sunt proprietarii unui apartament în suprafaţă de 73,29 mp înscris în cartea funciară nr. xxxxxx-C1-U1, precum şi ai terenului indiviz aferent acestui apartament, în suprafaţă de 43,84 mp“.


Totodată, judecătorii au avut în vedere faptul că „reclamanţii intimaţi sunt proprietarii unui teren în suprafaţă de 117 mp înscris în cartea funciară nr. xxxxxx, teren situat lângă terenul aferent imobilului construcţie“.


Astfel, „în opinia reclamanţilor intimaţi“, au spus judecătorii instanţei de recurs, „întrucât terenul proprietate absolută este lângă terenul proprietate indiviză, nu există niciun impediment juridic să construiască două balcoane alipite construcţiei dar care se vor afla pe terenul proprietate absolută“.


Totuşi, lucrurile nu stăteau chiar aşa, potrivit instanţei: „este o nouă investiţie pe un teren proprietate personală, ce constă în realizarea unui construcţii cu funcţie de balcon, aceasta urmând a fi ataşată de o construcţie aflată pe un teren învecinat pentru care reclamanţii nu deţin un drept de proprietate absolut, ci indiviz“.
 

Balcoanele se află pe un alt teren

Judecătorii Curţii de Apel au explicat că „fiind o construcţie nouă pe un teren proprietate absolută, aceasta trebuie să îndeplinească toate cerinţele legii corespunzătoare pentru acel teren şi în raport de construcţiile de pe terenul învecinat (unde proprietarii absoluţi au şi ei un drept de proprietate indiviz), potrivit planului urbanistic zonal existent“.


Aşa se face că hotărârea pronunţată iniţial de Tribunal nu a rămas în picioare la Curtea de Apel: „Afirmaţia primei instanţe potrivit cu care ne aflăm în prezenţa unei construcţii vechi cu PUG şi PUZ emise este adevărată, însă este greşit raţionamentul potrivit cu care nu se realizează o construcţie nouă, raţionament care ar fi fost corect dacă alipirea balcoanelor se făcea construcţiei existenţe şi pe acelaşi teren, caz în care trebuia respectat PUZ-ul existent“.


Curtea de Apel a argumentat că „în speţă însă, balcoanele se alipesc construcţiei existenţe însă se află pe un alt teren, PUZ-ul existent pentru acel teren impunând un anumit aliniament, regim de înălţime etc“.


Astfel, Curtea de Apel a admis recursul declarat de Primarul Municipiului Constanţa, a casat prima hotărâre pronunţată de Tribunal şi, ulterior, a respins acţiunea celor doi constănţeni. În plus, aceştia au fost obligaţi să achite şi cheltuielile de judecată ale municipalităţii în acest proces. Sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Constanţa este definitivă şi a fost pronunţată la circa un an de la deschiderea procesului în instanţă.


Citeşte şi:

Consiliul Local Constanţa, câmp de război. Vrajba dintre consilierii puterii şi cei ai opoziţiei şi dintre primarul Făgădău şi locuitorii din Faleză Nord - aplicarea unei sentinţe judecătoreşti definitive!