Portul Comercial SA din Sulina, proces contra Ministerului Culturii, la Constanța, pentru „Atelierele Comisiei Europene a Dunării“. Cine a câștigat (MINUTA)

• Cazul a fost deschis de Portul Comercial SA, din Sulina, în contradictoriu cu Ministerul Culturii.
• Firma a cerut instanței să dispună anularea Ordinului Ministerului Culturii şi Identității Naționale nr.2103/15.02.2019, privind clasarea în Lista Monumentelor Istorice, Grupa A, categoria II, a ansamblului „Atelierele Comisiei Europene a Dunării“ şi subcomponente, care se află în proprietatea sa.
• Curtea de Apel Constanța a decis respingerea întregii acțiuni privind anularea ordinului, menținându-se, astfel, obiectivul în Lista monumentelor istorice.
• Decizia Curții de Apel poate fi atacată în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.

Judecătorii din Constanța au avut de soluționat un proces mai degrabă atipic, o societate comercială din județul Tulcea solicitând, practic, ștergerea unui obiectiv de pe lista monumentelor istorice.
 
 Cazul a fost deschis de Portul Comercial SA, din Sulina, în contradictoriu cu Ministerul Culturii, firma solicitând instanței să dispună anularea Ordinului Ministerului Culturii şi Identității Naționale nr.2103/15.02.2019, privind clasarea în Lista Monumentelor Istorice, Grupa A, categoria II, a ansamblului „Atelierele Comisiei Europene a Dunării“ şi subcomponente, care se află în proprietatea sa.
 
Dosarul are indicativul de instanță 552/36/2019*, fiind deschis în 2019 de reprezentanții firmei și soluționat recent de Curtea de Apel Constanța.
 
Totuși, decizia Curții de Apel mai poate fi atacată la Curtea Supremă, în recurs.
 
Pe parcursul judecării dosarului, afaceriștii au cerut și suspendarea executării ordinului, dar cererea le-a fost respinsă de către judecători.
 
Minuta hotărârii din dosarul 552/36/2019*
 
Acum, Curtea de Apel Constanța a decis și respingerea întregii acțiuni privind anularea ordinului, menținându-se, astfel, obiectivul în Lista monumentelor istorice.
 
În cauză, judecătorii constănțeni au apreciat că cererea formulată este nefondată și a stabilit un onorariu pentru expertul judiciar de 21.000 de lei.

 
Iată minuta deciziei pronunțare de Curtea de Apel în dosarul 552/36/2019*
 
„Respinge cererea ca nefondată. Stabileşte onorariul definitiv cuvenit expertului judiciar la suma de 21.000 lei. Respinge ca nefondată cererea expertului judiciar de majorare a onorariului. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Constanţa“.
 
Ordinul Ministerului Culturii și Identității Naționale
 
Prin Ordinul nr. 2103 din 15 februarie 2019 al Ministerului Culturii și Identității Naționale, „se clasează ca monument istoric Atelierele comisiei europene a Dunării, imobil situat la adresa poștală str. Incinta Atelier nr. 1 Sulina, județul Tulcea, în categoria a- ansamblu, II – arhitectură, grupa valorică A, cu codul în Lista monumentelor istorice TL-II-a-A-21160, și cu 13 componente, toate situate la aceeași adresă poștală, care se vor clasa în categoria m - monument“.
 

Potrivit wikipedia.org, Comisia Europeană a Dunării a fost un „organism internațional înființat după încheierea Războiului Crimeii și semnarea Tratatului de pace de la Paris pe 18/30 martie 1856 și care stabilea neutralitatea Mării Negre, retrocedarea către Moldova a trei județe din sudul Basarabiei și libera circulație pe Dunăre, aflată sub supravegherea unei comisii internaționale“.
 
Pentru a reveni la procesul de la Constanța, în Încheierea de ședință prin care a fost respinsă cererea de suspendare a aplicării ordinului, se arată că societatea comercială a solicitat anularea în tot a ordinului și suspendarea executării acestuia.
 
„Stare avansată de degradare, cu afectarea majoră a structurii de rezistenţă“
 
Reprezentanții Portului Comercial SA au arătat prin cererea de chemare în judecată că „datorită regimului juridic special de protecție, reclamanta, proprietar al imobilelor clasate ca monumente istorice este obligată să ia măsuri de pază, întreținere, conservare, consolidare, restaurare şi punere în valoare, în condiţiile legii“.
 
În continuare, aceștia au arătat că „așa cum rezultă și din Procesul verbal întocmit la data de 07.08.2018, o proporție de 90% din imobilele pentru care s-a dispus clasarea sunt în prezent autodemolate, fiind afectată inclusiv structura de rezistenţă, restul fiind în stare avansată de degradare, cu afectarea majoră a structurii de rezistenţă“.
 
„Având în vedere inexistența în fapt a unora dintre construcțiile autodemolate, precum şi a celor aflate într-o stare de la care nu se mai poate recupera/consolida nici măcar structura de rezistenţă, şi raportat la obligaţiile sus menţionate care îi incumbă odată cu schimbarea regimului juridic aplicabil imobilelor, toate acestea vor genera costuri exorbitante în contul reclamantei, provocând prejudicii ce vor afecta activitatea comercială a societăţii“, se arată în cererea de chemare în judecată.
 
„Mai mult decât atât, în condițiile în care reclamanta a demarat procedura de documentare în vederea demolării, prin solicitarea şi obţinerea certificatelor de urbanism, motivat de intenţia de a construi de la cota zero noi construcţii pentru a face faţă fluxului tehnologic actual, solicită a se aprecia că prin operaţiunea de clasare, dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilelor în cauză a fost lipsit de atributul de dispoziţie materială, întrucât, potrivit art.11 alin.2 din Legea nr.422/2001, se prevede în mod expres că: «(2) Desființarea, distrugerea parțială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancționează conform legii»“, s-a mai arătat în proces.
 
„Prin urmare, solicită a se aprecia că odată cu emiterea de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a Ordinului nr.2103/15.02.2019, în contul societății reclamante se vor produce prejudicii de natură patrimonială care vor afecta iremediabil activitatea acesteia de dezvoltare atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere al viitoarelor investiții“, au spus afaceriștii.
 
De ce s-a respins suspendarea ordinului
 
În motivarea deciziei de respingere a cererii de suspendare a aplicării ordinului, judecătorii Curții de Apel au arătat, printre altele, că „opus susținerilor reclamantei, suspendarea Ordinului ar conduce la efecte ireversibile ca urmare a demolării construcțiilor anterior stabilirii cu certitudine a regimului acestora“.
 
Judecătorii au mai spus că „susținerea referitoare la inexistența unei documentații care să stea la baza emiterii Ordinului este contrazisa prin înscrisurile depuse de către pârâtă la dosar constituind documentația anterioară emiterii ordinului atacat“.
 
„Astfel cum s-a reținut în prezentele considerente, conținutul acestei documentații și realitatea aspectelor constatate nu poate fi analizată de instanța de contencios investită cu suspendarea actului administrativ întrucât aceasta procedura a suspendării actului administrativ  implica o analiza sumara a aparentei de nelegalitate a actului“, au spus judecătorii.
 
„De asemenea, nici condiția pagubei iminente susținută în acțiune  nu poate fi reținută atât timp cât  reclamanta nu a dovedit prejudiciul pe care îl suporta patrimoniul societății. Faptul ca reclamanta a demarat procedura de demolare  a construcțiilor pentru a construi pe acest teren nu este de natura să formeze convingerea instanței  în sensul iminenței unei pagube materiale greu sau imposibil de înlăturat ulterior, în cazul în care, în final, actul ar fi anulat, astfel încât să se circumscrie caracterului de excepție al suspendării executării actului administrativ“, se mai arată în decizia de respingere a cererii de suspendare.
 
Acum, instanța a decis că se impune și respingerea cererii de anulare a ordinului formulată de către afaceriști.
 
Decizia Curții de Apel poate fi atacată în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
Despre Portul Comercial SA
 
Potrivit Confidas.ro, platformă consultată la data de 22 mai 2023, Portul Comercial SA a fost înființată în anul 1992 și are sediul social în Sulina, pe strada Incinta Ateliere, nr. 1, județul Tulcea, având ca obiect de activitate „activități de servicii anexe transportului pe apă“.
 
Portul Comercial SA este controlată de societatea East Electric SRL București (deținută de Iuliu Stocklosa și Octavian Stocklosa) și 0,15% din acțiunile sale sunt deținute de acționari tip listă.
 
Iuliu Stocklosa, Florentina Stocklosa și Alexandru Cătălin Gherna sunt administratori, Florentin Bordei, Elisabeta Gabriela Iftene și Daniela Ruse sunt cenzori, iar Elena Mihaela Botescu este cenzor supleant.
 
În 2021, Portul Comercial SA a declarat trei angajați, pierderi peste 128.000 de lei și cifra de afaceri a depășit 85.000 de lei.
 
În ce privește dosarul de la Constanța, rămâne de văzut dacă reprezentanții companiei Portul Comercial SA vor declara recurs, caz în care dosarul va fi trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de judecată, Confidas.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
#citeșteDobrogea
Activitatea portuară în Sulina interbelică și în perioada celui de-al Doilea Război Mondial