UPDATE Prefectul județului Constanța renunță la un proces intentat primarului de la Agigea. Despre ce este vorba și care sunt motivele renunțării!

Instituția Prefectului județului Constanța în calitate de reclamant, în dosarul nr.7274/118/2023 avand ca obiect anularea Dispoziției Primarului comunei Agigea nr. 188/25.04.2023 privind stabilirea indemnizatiei lunare brute, în contradictoriu cu Primarul comunei Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu a informat Tribunalul Constanța că renunță la cererea de judecată, (nr.22944/23.10.2023) în sensul de a se anula dispoziția nr.188/25.04.2023.

În cauză termenul de judecată fusese stabilit pentru data de 09.04.2024, iar în acest context, instituția Prefectului județului Constanța solicită instanței  să ia act de poziția reclamantului de a renunța la cererea de chemare în judecată față de primarul comunei Agigea.

Despre această speță și nu numai, a luat atitudine pe o rețea de socializare chiar liderul PSD Constanța, care l-a atacat pe Silviu Coșa, reprezentant al Guvernului în teritoriu.

„Pentru cine se întreabă care este de fapt activitatea prefectului Coșa în județul Constanța, nu avem nici noi un răspuns concret.
Dar putem vedea cu ce se ocupă și nu ar trebui să se ocupe: atacarea fără motive temeinice a diverselor Hotărâri de Consilii Locale și de primar, prin care blochează astfel activitatea, pentru perioade însemnate, a multor primării din județ",  a scris senatorul Felix Stroe, liderul social-democraților constănțeni.

În legătură cu renunțarea la procesele care vizau indemnizațiile primarilor din județ, prefectul Silviu Coșa spune că este o problemă de dezlegare care va fi redirecționată către Curtea Constituțională.

„Atacarea în contencios administrativ a dispozițiilor primarilor U.A.T. din județul Constanța a fost motivată de faptul că majorarea drepturilor salariale trebuia să se producă după data de 21.04.2023 când a fost publicată în M.O. Legea nr.103/18.04.2023 care aproba O.U.G. nr.115/2022 (ce permitea modificarea drepturilor salariale) și nu în perioada 01.11.2022 – 21.04.2023, cum fuseseră acordate.
Conform prevederilor legale actiunea în tutelă a prefectului reprezintă o specie a contenciosului obiectiv ce constă în acea forma judecătoreasca de control al legalitătii actelor administrative de autoritate emise sau adoptate de autoritătile administratiei publice locale, în scopul asigurarii respectarii dreptului obiectiv, drept urmare demersul său nu vizează un interes particular, ci o încălcare a normei juridice.
Atunci când norma juridică are caracter dispozitiv, instanța de judecată ,,putând” să anuleze un act administrativ și nu instituie o obligație expresă de a constata nulitatea, rezultă că, legiuitorul a lăsat la latitudinea acesteia, ca în baza probatoriului administrat să analizeze în concret gravitatea şi consecinţele neregulilor constatate şi să dispună în consecinţă. Acesta este motivul pentru care în multe sentințe judecătorești deși se arată aspectele de nelegalitate încălcate, instanța în vederea securizării unor situații juridice respinge acțiunea prefectului, apreciind că trebuie să se acorde prevalenţă principiilor securităţii civile şi al încrederii legitime invocate.

Drept urmare, în cauzele care au ca obiect anularea actelor administrative ce vizează stabilirea indemnizațiilor aleșilor locali ca urmare a aplicării Legii nr. 103/2023, instanța de judecată într-un dosar a sesizat că, aspectele învederate sunt în fapt o critică ce vizează neconstituționalitatea normei juridice încălcate, drept pentru care, instanța de contencios administrativ nu are competența de a analiza constituționalitatea legilor, acest atribut fiind al Curții Constituționale.
 Față de cele arătate, instanța de judecată reține în dispozitivul unei sentințe civile - ,, câtă vreme textul criticat nu a fost anterior declarat neconstituțional …. nu se poate aprecia că prin emiterea dispoziției au fost stabilite drepturi contrar legii, respectiv pentru o perioadă neprevăzută de aceasta.”
Având în vedere aspectele menționate mai sus este un drept și în același timp un element de onestitate în a formula cereri de renunțare la judecată în cauzele similare; sesizarea Curții Constituționale ținând doar de factorul de timp și nu de nelegalitate, motiv pentru care se vor aplica prevederile art. 29 alin.4 din Legea nr. 47/ 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale cu modificările și completările ulterioare", a transmis prefectului județului Constanța la solicitarea ZIUA de Constanța.

În ceea ce privește atacarea de către Prefectura Constanța în trim.1 al anului 2023, a celor 4 Dispoziții emise de Primarul comunei Agigea în trim.3 al anului 2022, înainte de 23.12.2022, când au fost modificate prevederile art.147 din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, acest lucru „s-a întemeiat pe faptul că obiectul acelor dispoziții nu se încadra în rezolvarea treburilor publice curente, ceea ce ar fi permis primarului să emită dispoziții în loc să fie adoptate de Consiliul Local, pentru că C.L. Agigea era dizolvat de drept din data de 22.11.2021, prin sentința civilă nr.2071, pronunțată de Tribunalul Constanța – Secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr.2852/118/2021.
Respingerea acțiunilor s-a întemeiat pe faptul că instanța a interpretat că la momentul pronunțării soluțiilor instanței de judecată intraseră în vigoare prevederile art.147 din O.U.G. nr.57/2019 care permitea adoptarea dispozițiior respective în forma contestată de Prefectul județului Constanța", a mai spus Silviu Coșa, răspunzând astfel unor subiecte puse pe tapet de liderul PSD Constanța, Felix Stroe, care a mai afirmat că : „Prefectul, după ce a blocat prin atacare mai multe Hotărâri legale și oportune, în acest caz ale Consiliului Local Agigea, RENUNȚĂ LA JUDECATĂ! Judecată care, desigur, ne costă pe noi toți, nu pe prefect!".
 

PRECIZĂRI:

 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.