Președinții Curților de Apel „condamnă ferm adoptarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor“

 

• Semnatarii Rezoluției sunt 16 judecători, președinții curților de apel din țară, dar și al Curții Militare de Apel.
• La reuniune a participat și magistratul Alina Gabriela Jurubiță, președintele Curții de Apel Constanța.

  
 
Președinții curților de apel din țară s-au reunit la Iași vineri, 30 iunie 2023, unde au adoptat Rezoluția prin care condamnă adoptarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor.
 
La reuniune a participat și magistratul Alina Gabriela Jurubiță, președintele Curții de Apel Constanța.
 
Prin Rezoluția adpotată, președinții curților de apel au arătat că acest proiect de lege „încalcă principii fundamentale ale funcționării și independenței justiției, cu consecințe directe asupra calității și celerității actului de justiției, ai cărui beneficiari sunt cetățenii României“.
 
De asemenea, s-a arătat că sistemul de justiție se află în cea mai gravă criză de personal din perioada post-aderare:
 
„Declarațiile mincinoase ale reprezentanților puterii legislative și executive potrivit cărora acest proiect ar fi fost adoptat prin consultarea constantă a reprezentanților judecătorilor sunt dovada disprețului total al acestora față de justiție și față de rolul fundamental al acesteia într-un stat de drept. Un dialog onest implică o analizare reală a tuturor aspectelor punctual relevate de puterea judecătorească, cu atât mai mult cu cât acestea sunt temeinic fundamentate și au rolul de a asigura stabilitatea sistemului de justiție, aflat în cea mai gravă criză de personal din perioada post-aderare“, au arătat judecătorii.
 
„Așa-numita eșalonare a vârstei de pensioare, mult clamată de reprezentanții executivului în spațiul public“, au spus președinții curților de apel, „nu există, în realitate, fiind o fictivitate introdusă în lege pentru a crea o aparență ce nu face altceva decât să dovedească, o dată în plus, duplicitatea discursului politic, ce urmărește câștigarea capitalului electoral cu prețul distrugerii justiției“.
 
„Președinții Curților de Apel condamnă, de asemenea, atitudinea duplicitară a Comisiei Europene care, pe de-o parte, a solicitat constant, în trecut, ca orice modificare a statutului judecătorilor să fie făcută cu consultarea reală a acestora, pentru ca acum să refuze orice dialog și să negocieze statutul judecătorilor români doar cu reprezentanții puterii politice“, se mai arată în Rezoluția adoptată.

 
S-a vorbit, totodată, despre volumul imens de activitate al judecătorilor, în 2022 aceștia având un total de 3.759.358 de dosare pe rol, ce au fost gestionate de doar 3.897 de judecători de la aceste instanțe.
 
Chiar și în aceste condiții, rata medie de soluționare a cauzelor a depășit 95% la judecătorii și tribunale și 100% la curțile de apel.
 
„Un astfel de ritm de muncă nu poate continua, în condițiile în care numărul judecătorilor în funcție scade alarmant, interesul pentru magistratură scade dramatic, iar vârsta de pensionare crește brusc și intempestiv“, au spus președinților curților de apel.
 
Astfel, președinții au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii „adoptarea urgentă a unui plan de normare a activității, care să alinieze volumul de muncă al judecătorilor la standardele europene și să permită asigurarea unui act de justiție de calitate“.
  

Semnatarii Rezoluției sunt 16 judecători, președinții curților de apel din țară, dar și al Curții Militare de Apel: jud. Oana Maria Petrașcu (CA Alba Iulia), jud. Loredana Lenuța Albescu (CA Bacău), jud. Mihaela Darabană (CA Brașov), jud. Liana Arsenie (CA București), jud. Dana Cristina Gârbovan (CA Cluj), jud. Alina Gabriela Jurubiță (CA Constanța), jud. Petre Valentin Bădiță (CA Militară), jud. Adrian Glugă (CA Craiova), jud. Cosmin Răzvan Mihăilă (CA Galați), jud. Mihaela Dianta Cheptene-Micu (CA Iași), jud. Laura Simona Băican (CA Oradea), jud. Raluca Emilia Trandafir (CA Pitești), jud. Paul Mihail Frățilescu (Ca Ploiești), jud. Tatiana Ilieș (CA Suceava), jud. Andreea Ciucă (CA Târgu-Mureș), jud. Mircea Crețu (CA Timișoara).
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și

Pensii de serviciu!
CSM îşi exprimă dezacordul faţă de maniera în care Parlamentul României a înţeles să se raporteze la autoritatea judecătorească