Pretenții de circa 4,5 milioane de dolari în Dosarul Retrocedărilor! Dosarul, repus pe rol

• Dosarul 2516/118/2021 a fost repus pe rol, după ce, în luna martie 2023, fusese suspendat până ce Curtea Supremă urma să se pronunțe în legătură cu un dosar similar.
• În acel dosar, Curtea Supremă a respins definitiv acțiunea municipalității de recuperare a banilor.

Procesul în care administrația actuală a Constanței Vergil Chițac a ridicat pretenții de aproape 4,5 milioane de dolari în legătură cu Dosarul Retrocedărilor reîncepe azi, 24 mai 2023, la Curtea de Apel Constanța, Secția I Civilă.
 
Dosarul 2516/118/2021 a fost repus pe rol, după ce, în luna martie 2023, fusese suspendat până ce Curtea Supremă urma să se pronunțe în legătură cu un dosar similar.
 
Astfel, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a României a pronunțat o primă decizie definitivă în legătură cu pretențiile ridicate pentru Dosarul Retrocedărilor, Curtea de Apel Constanța a decis reluarea judecării cazului 2516/118/2021.
 
Acum, dosarul este programat să fie analizat de la ora 10.00, fiind în atenția completului AC1 al Curții, format din magistrații CrinaMihaela Popescu și Claudia Bodean.
 
Suma solicitată în cauză, ce se ridică la 4.491.657 de dolari, reprezintă prejudiciul calculat pentru două dintre terenurile retrocedate ce nu mai pot fi recuperate.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, dosarul 2516/118/2021 a fost soluționat în primă instanță de Tribunalul Constanța, în ianuarie 2022, judecătorii respingând acțiunea ca fiind prescrisă.
 
„O parte a prejudiciului cauzat patrimoniului UAT Municipiul Constanța“
 
În cauză, UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac „a solicitat instanţei obligarea în solidar a pârâților la plata sumei de 4.491.657 de dolari, echivalent in lei la data plății, reprezentând o parte a prejudiciului cauzat patrimoniului UAT Municipiul Constanța prin infracțiunile săvârșite în cazul de retrocedare ###### Gardef, astfel cum au fost acestea constatate definitiv de Decizia Penala a ICCJ nr. 32/A/2019 pronunțată dosarul 6536/2/2008“.

 
Au mai arătat avocații Municipiului Constanța, printre altele că, în Dosarul Retrocedărilor, „suplimentar, ICCJ a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor, în sensul revenirii unui număr de 80 de terenuri în domeniul public sau privat al UAT Municipiul Constanța“.
 
„Ulterior, în urma formulării unor contestații la executare, două dintre aceste terenuri au fost excluse de ICCJ din lista celor 80, şi anume pozițiile 17 şi 29 din Dispoziția #########.  S-a constatat că pentru respectivele terenuri este imposibilă restabilirea situației anterioare, acestea fiind vândute către terți prezumați de bună credință, nemaiputând fi recuperate de la condamnați“, s-a argumentat în instanță.
 
Mai departe, avocații au spus că „în scopul recuperării integrale a prejudiciului suferit de UAT Constanța prin săvârșirea infracțiunilor menționate anterior, se impune repararea prejudiciului cauzat patrimoniului Municipiului Constanţa. Valoarea estimată a prejudiciului este de 4.491.657 de dolari contravaloarea în lei la data plăţii“.
 
Tribunalul a respins însă cererea primăriei, ca prescrisă, iar acum, Curtea de Apel Constanța va analiza apelurile declarate în cauză.
 

În cauza civilă 2516/118/2021, pârâții sunt Radu Ștefan Mazăre, Constantin Racu, Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Nicușor Daniel Constantinescu, Bogdan Ghițulescu, Alin Horațiu Dima, Cristian Talpău, Daniel Ene și Bogdan Gabriel Sandu.
 
Decizia pe care o va lua Curtea de Apel Constanța va putea fi atacată în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
Mai este de spus că, în dosarul pentru care fusese suspendată judecarea acestui proces, Curtea Supremă a României a reconfirmat decizia instanțelor constănțene de respingere a acțiunii municipalității, ca fiind prescrisă.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro
 
PRECIZĂRI
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Înalta Curte, o primă decizie definitivă privind prejudiciul din Dosarul Retrocedărilor! În favoarea cui a înclinat balanța justiției (MINUTA)