Primăria Constanţa nu renunţă la Parcul de Miniaturi din Tăbăcărie. Ultima mişcare a municipalităţii

Consiliul Local al Municipiului Constanţa a contestat decizia Marilenei Mircioi, judecător al Tribunalului Constanţa, prin intermediul căreia a anulat, în primă instanţă, la solicitarea Asociaţiei „Constanţa Altfel“, două hotărâri de Consiliu Local Municipal - 334/12.10.2017 şi 335/12.10.2017 - referitoare la amenajarea obiectivului de investiţii Parcul de Miniaturi din parcul Tăbăcărie.
 
Contestaţia municipalităţii va fi soluţionată de judecătorii Curţii de Apel Constanţa. Până în prezent, nu a fost stabilit un prim termen de judecată.
 
În motivarea deciziei, Marilena Mircioi, judecător al Tribunalului Constanţa, precizează, printre altele, că, „în lipsa reperului cu privire la suprafaţa totală a spaţiului verde, în raport de care se calculează procentul de 10%, suprafaţa de spaţiu verde ar putea fi diminuată de fiecare dată cu 10% din suprafaţa deja redusă cu 10%, ca urmare a schimbării destinaţiei de spaţiu verde, până la epuizarea spaţiului verde“.
 
„Potrivit art. 2 din Legea nr. 24/2007, Statul recunoaşte dreptul fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spaţiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la amenajarea spaţiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori şi arbuşti, în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare. Potrivit art. 2 din Legea nr. 24/2007, spaţiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităţilor: a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate; din înscrisurile depuse la dosar (memoriul tehnic de arhitectură - faza studiu de fezabilitate, anexat HCL nr. 334/12.10.2017), instanţa reţine că parcul va fi împrejmuit, aspect recunoscut de pârât în chiar cuprinsul întâmpinării“, potrivit motivării.
 
Instanţa nu a reţinut apărarea Consiliului Local al Municipiului Constanţa cu privire la faptul că parcul va avea împrejmuire din gard viu, câtă vreme din acelaşi memoriu de arhitectură instanţa reţine că proiectul cuprinde edificarea unei case de bilete care va funcţiona într-un anumit interval orar, situaţie în care, în afara programului stabilit, nimeni nu va putea pătrunde în parcul de miniaturi, care va fi supravegheat de camere video şi va beneficia de pază umană.
 
„Limitarea accesului la un anumit interval orar reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 24/2007 (care garantează cetăţenilor accesul liber pentru recreere în spaţiile verzi proprietate publică). Îngrădirea unei porţiuni din parc, chiar şi cu gard viu, cu consecinţa permiterii accesului doar într-un anumit interval orareste de natură a limita accesul liber şi nelimitat la spaţiul verde“.
 
„În ceea ce priveşte critica reclamantei cu privire la durata de 10 ani, cu posibilitate de prelungire a proiectului Joint Romanian-Bulgarian Cultural and Historical Heritage Miniature Park, instanţa reţine că, potrivit art. 4 lit. i) din Legea nr.24/2007, parc expoziţional - spaţiu verde special amenajat destinat informării publicului şi promovării unor evenimente ; evenimentul, prin natura sa, are o durată foarte scurtă, fiind o întâmplare instantanee, iar durata de 10 ani a proiectului contravine dispoziţiilor legale cu privire la perioada pentru care poate fi amenajat un parc expoziţional întru-un spaţiu verde“.
 
În ceea ce priveşte motivele cu privire la „legalitatea oportunităţii” celor două hotărâri, instanţa a reţinut că, aşa cum a statuat deja Înalta Curte în jurisprudenţa sa în această materie, oportunitatea exprimă un element al legalităţii ce derivă din capacitatea pe care o are autoritatea administrativă emitentă, de a alege dintre mai multe soluţii posibile, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit, ceea ce, cu alte cuvinte, înseamnă că un act administrativ emis trebuie să satisfacă atât rigorile legii, cât şi o nevoie socială determinată.

 
Oportunitatea este ea însăşi o condiţie de legalitate, fără de care nu putem vorbi de valabilitatea unui act administrativ, şi ea se regăseşte chiar în puterea de care dispune administraţia de a aprecia între mai multe soluţii pentru a se ajunge la scopul stabilit de legiuitor.
 
Astfel, instanţa va înlătura apărările pârâtului (Consiliul Local) cu privire la faptul că implementarea proiectului are un efect pozitiv asupra biodiversităţii şi a ecosistemului, prin amenajarea de spaţii verzi prin plantarea de arbori, arbuşti, flori şi gazon, câtă vreme acestea pot fi realizate şi în afara proiectului.
 
Pe cale de consecinţă, instanţa a reţinut că HCLM nr. 334/12.10.2017 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii "Joint Romanian-Bulgarian Cultural and Historical heritage-Miniature Park" în faza documentaţiei tehnico-economice (studiu de fezabilitate, documentaţie pentru obţinerea avizelor) şi HCLM nr. 335/12.10.2017 privind aprobarea plăţii contribuţiei ce îi revine M.C. din costurile eligibile aferente proiectului "Joint Romanian -Bulgarian Cultural and Historical heritage Miniature Park” au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor legale mai sus arătate, prin actele administrative criticate de reclamantă, autoritatea locală restrângând în mod nelegal şi nepermis spaţiile verzi din municipiul Constanţa.
 
Dând eficienţă juridică celor expuse, instanţa a admis cererea şi a dispus anularea HCLM nr. 334/12.10.2017 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii "Joint Romanian-Bulgarian Cultural and Historical Heritage - Miniature Park" în faza documentaţiei tehnico-economice (Studiu de fezabilitate, documentaţie pentru obţinerea avizelor) şi HCLM nr. 335/12.10.2017 privind aprobarea plăţii contribuţiei ce îi revine municipiului Constanţa din costurile eligibile aferente proiectului "Joint Romanian - Bulgarian Cultural and Historical heritage Miniature Park”.
 

Sursa text: rolii.ro